REZUMAT 4 INTRODUCERE 5 CAPITOLUL I 6 I. 1. PERFORMAREA UNEI RUTINE DE MUNCÃ 6 I.2. ECHIPE sI LEADERSHIP ÎN ORGANIZAtII 8 I. 2. 1. FORMAREA ECHIPELOR DIN PERSPECTIVA MANAGEMENTULUI CONFLICTELOR 9 I. 2. 2. PRACTICI ORGANIZAtIONALE PENTRU REDUCEREA CONFLICTELOR 10 I. 2. 2.1 EFECTE ALE EXERCITÃRII AUTORITÃtII 11 CAPITOLUL II 12 II.1. ROLURI sI ACTORI ÎN ORGANIZAtIE 13 II.1.1 PERFORMERI EXECUTANtI 14 II.1.2. PERFORMERI DECIDENtI 16 II.1.3. REGIZORI 17 CAPITOLUL III 19 III. 1. CONFLICTE INTER-ROLURI 19 III. 2. CONFLICTUL INTER-ACTORI 21 III. 3 ROLUL REGIZORULUI ÎN ESCALADAREA CONFLICTULUI 24 III. 4. ROLUL REGIZORULUI ÎN APLANAREA CONFLICTULUI 24 III. 4. 1. RÃSPUNSUL MANAGERIAL LA PROBLEMA CONFLICTULUI 26 III. 4. 2. RÃSPUNSUL DRAMATURGIC LA SITUAtIA CONFLICTUALÃ 29 CAPITOLUL IV - SPAtIALITATEA CONFLICTULUI 29 IV. 1. REGIUNI DE PERFORMARE A CONFLICTULUI 29 IV. 2. REGIUNI DE MENtINERE A SITUAtIEI/IMAGINII PROIECTATE 32 IV. 2. 1. Culisele si rezolvarea situatiilor conflictuale 33 IV. 2. 1. 1. Lipsa culiselor si escaladarea conflictului 34 IV. 2. 1. 2. Regizorul culiselor si regizorul regiunii expuse 35 IV. 3. CONFLICT, ACTORI sI ROLURI ÎN REGIUNI 36 CAPITOLUL V- CERCETAREA 39 V.1 DESIGNUL CERCETÃRII sI INTERPRETAREA REZULTATELOR 39 V. 2. CONCLUZII 57 V.3. CONTRIBUtII PROPRII 58 V. 4. REFLECtII PERSONALE sI RECOMANDARI PENTRU CERCETÃRI VIITOARE 59 V. 4. 1 Recomandãri 59 BIBLIOGRAFIE 61
Rezumat Lucrarea de licentã cu titlul ,,Conflictul în organizatii din perspectiva dramaturgicã- Studiu într-un supermarket” încearcã o abordare din perspectiva sociologiei dramaturgice a problemei conflictului în organizatii. Pentru a ajunge la identificarea mediului organizational cu mediul scenografic-dramaturgic, este necesar sã cunoastem corespondentul dramaturgic al fiecarui aspect din organizatii, ducand discursul spre situatiile cu potential conflictual. Primul aspect discutat este cel legat de munca în organizatii. În primul capitol discutãm de diverse aspecte ale muncii, de lucrul în echipã, de formarea echipelor si le vom încadra teoretic în cadrul conceptual al managementului conflictelor. În al doilea capitol se realizeazã suprapunerea teoriei dramaturgiei sociale a lui Erving Goffman peste principalii actanti din supermarket. Astfel, vom discuta despre actori, roluri, performare. Actorii sunt catalogati ca fiind performeri decidenti si performeri executanti în functie de nivelul rãspunderii fiecãruia. Intereseazã în continuare caracterizarea conflictelor care apar între actori ca urmare a interferentelor fatadelor de rol, personalitãtilor, motivatiilor, intereselor membrilor. Un alt conflict abordat este cel dintre actori-membri si actori ne-membri care va fi dezbãtut atât din perspectiva managementului cât si din cea a dramaturgiei sociale. Cunoscând actorii si cauzele aparitiei conflictelor, pentru a bifa un alt element goffmanian ce priveste scenografia, vom aborda în capitolul al patrulea zonalitatea conflictului, mai exact unde apare în spatiul fizic al supermarketului si unde este rezolvat. Acest aspect este deosebit de important pentru a vedea dacã se confirmã supozitia conform cãreia situatiile discrepante cu asteptãrile publicului sunt performate în ,,culise”. În ultima parte a lucrãrii este cuprinsa partea de cercetare. Pentru aceasta a fost proiectatã o cercetare calitativã, printr-o metodã descriptivã sustinutã si aplicatã printr-un instrument adecvat studiului: fisa de observatie. Aceasta este conceputã într-o manierã originalã, definitivatã în urma consultãrii cu subiectii observatori. Teoria centralã a studiului este cea a dramaturgiei sociale care prin apelul la managementul impresiilor devine aplicabilã în orice institutie socialã. Pornind de la aceasta, în cuprinsul lucrãrii se vor împleti teorii ale managementului, conflictelor, muncii emotionale, cu trimiteri la dramaturgia socialã a conflictului. Rezultatele obtinute în urma colectãrii informatiilor au confirmat întrebãrile de cercetare si asertiunile fãcute referitor la conflictul în supermarket. Instrumentul de cercetare s-a pliat corespunzãtor peste specificul temei, ducând la o bunã cunoastere a unor aspecte putin discutate si abordate legate de situatiile conflictuale din mediul organizational. 5 Introducere A munci într-o organizatie înseamnã mai mult decât a îndeplini sarcinile trasate si de a respecta un regulament de ordine interioarã. Lucrul în organizatii implicã interactiune între membri, implica conflict, echipe, coeziune, satisfactie sau tensiune. Fãrã aceste aspecte nici o organizatie nu poate fi conceputã, neluarea în considerare a acestor aspecte va conduce cu sigurantã la esec sau lipsa de performantã. Astfel, o bunã cunoastere a mediului de lucru, sub toate aspectele sale nu poate fi decât de bun augur. Asta am încercat si noi în aceastã incursiune în mediul de lucru al Supermarketului, cadrul de referintã fiind dat de teoria dramaturgiei sociale. Am presupus posibilitatea unei suprapuneri clare a rolurilor si actorilor din dramaturgia socialã peste functiile, rolurile, actorii, regiunile din supermarket. Pentru a materializa întrebarile de cercetare, am construit un instrument-o fisã de observatie care a raspuns eficient intentiilor noastre de studiu. Desi literatura de specialitate abundã pe tematica conflictului, sunt rare trimiterile la dramaturgia socialã. În urma rezultatelor obtinute, sugerãm ca folosirea acestei perspective sã fie îmbrãtisatã si de alti cercetãtori întrucât oferã o imagine ineditã asupra realitãtii din Supermarket în ce priveste zonalitatea conflictului, existenta unor zone de rezolvare a acestuia si mai exact a unor zone de retragere atunci când apar tensiuni. Aceasta nu implicã ca recomandare de strategie de abordare a conflictului- evitarea sau ocolirea, ci sugereazã o lãrgime a spatiului de actiune, cu spatiu de temperare, control. Credem cã argumentele teoretice aduse îsi gasesc corespondent în partea de cercetare, fisa de observatie sintetizand aspectele generale din cadrul teoretic. În încheiere, tinem sã scoatem în evidentã importanta lui Erving Goffman pentru sociologia ultimului secol, perspectivele pe care dramaturgia socialã le deschide sunt inedite si propun o altfel de abordare a vietii sociale, aplicabilã oricãror institutii. Sperãm ca parcurgerea acestei lucrari sã va ofere o lecturã placutã, sã vã adânceascã si diversifice ideile de cercetare si cunoastere în domeniul stiintelor sociale. Multumesc Doamnei Profesor Dr. Manuela Sofia Stãnculescu pentru suportul acordat în alegerea temei, documentare si elaborarea instrumentului de cercetare precum si pentru corectura si adecvarea ideilor la tema aleasã. 6 Capitolul I I. 1. Performarea unei rutine de muncã ,,Munca este exercitarea efortului si aplicarea cunostintelor si a aptitudinilor în vederea realizãrii unui scop” (Michael Armstrong, MRU, Ed. Codecs, Bucuresti, 2003). Oamenii muncesc pentru asi procura cele necesare traiului si conditiilor de existentã dar si pentru atragerea unui set de satisfactii ce vin odatã cu calitatea de angajat: prestigiu personal,împlinire personalã, recunoastere socialã, sansa de a utiliza/dezvolta capacitãtile/cunostintele. Un alt motiv deosebit de important pentru care oamenii muncesc si intra în competitie este sansa de a exercita o autoritate pe care munca o oferã. Dincolo de acest aspect, teoria relatiilor umane a demonstrat importanta celorlalti angajati si a contextului de muncã în evaluarea unui loc de muncã si pãstrarea acestuia. Astfel putem spune cã un loc de muncã este o sursã de capital social, de prietenii, cunostinte- persoane cu care individul relationeazã si interactioneazã.
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
