Conflictul în Organizații din Perspectiva Dramaturgică

Rezumat

Lucrarea de licentã cu titlul ,,Conflictul în organizatii din perspectiva dramaturgicã-

Studiu într-un supermarket” încearcã o abordare din perspectiva sociologiei dramaturgice a

problemei conflictului în organizatii. Pentru a ajunge la identificarea mediului organizational cu

mediul scenografic-dramaturgic, este necesar sã cunoastem corespondentul dramaturgic al

fiecarui aspect din organizatii, ducand discursul spre situatiile cu potential conflictual.

Primul aspect discutat este cel legat de munca în organizatii. În primul capitol discutãm

de diverse aspecte ale muncii, de lucrul în echipã, de formarea echipelor si le vom încadra

teoretic în cadrul conceptual al managementului conflictelor.

În al doilea capitol se realizeazã suprapunerea teoriei dramaturgiei sociale a lui Erving Goffman

peste principalii actanti din supermarket. Astfel, vom discuta despre actori, roluri, performare.

Actorii sunt catalogati ca fiind performeri decidenti si performeri executanti în functie de nivelul

rãspunderii fiecãruia.

Intereseazã în continuare caracterizarea conflictelor care apar între actori ca urmare a

interferentelor fatadelor de rol, personalitãtilor, motivatiilor, intereselor membrilor. Un alt

conflict abordat este cel dintre actori-membri si actori ne-membri care va fi dezbãtut atât din

perspectiva managementului cât si din cea a dramaturgiei sociale.

Cunoscând actorii si cauzele aparitiei conflictelor, pentru a bifa un alt element goffmanian ce

priveste scenografia, vom aborda în capitolul al patrulea zonalitatea conflictului, mai exact unde

apare în spatiul fizic al supermarketului si unde este rezolvat. Acest aspect este deosebit de

important pentru a vedea dacã se confirmã supozitia conform cãreia situatiile discrepante cu

asteptãrile publicului sunt performate în ,,culise”.

În ultima parte a lucrãrii este cuprinsa partea de cercetare. Pentru aceasta a fost proiectatã

o cercetare calitativã, printr-o metodã descriptivã sustinutã si aplicatã printr-un instrument

adecvat studiului: fisa de observatie. Aceasta este conceputã într-o manierã originalã, definitivatã

în urma consultãrii cu subiectii observatori.

Teoria centralã a studiului este cea a dramaturgiei sociale care prin apelul la managementul

impresiilor devine aplicabilã în orice institutie socialã. Pornind de la aceasta, în cuprinsul lucrãrii

se vor împleti teorii ale managementului, conflictelor, muncii emotionale, cu trimiteri la

dramaturgia socialã a conflictului.

Rezultatele obtinute în urma colectãrii informatiilor au confirmat întrebãrile de cercetare

si asertiunile fãcute referitor la conflictul în supermarket. Instrumentul de cercetare s-a pliat

corespunzãtor peste specificul temei, ducând la o bunã cunoastere a unor aspecte putin discutate

si abordate legate de situatiile conflictuale din mediul organizational.

5

Introducere

A munci într-o organizatie înseamnã mai mult decât a îndeplini sarcinile trasate si de a

respecta un regulament de ordine interioarã. Lucrul în organizatii implicã interactiune între

membri, implica conflict, echipe, coeziune, satisfactie sau tensiune. Fãrã aceste aspecte nici o

organizatie nu poate fi conceputã, neluarea în considerare a acestor aspecte va conduce cu

sigurantã la esec sau lipsa de performantã. Astfel, o bunã cunoastere a mediului de lucru, sub

toate aspectele sale nu poate fi decât de bun augur. Asta am încercat si noi în aceastã incursiune

în mediul de lucru al Supermarketului, cadrul de referintã fiind dat de teoria dramaturgiei sociale.

Am presupus posibilitatea unei suprapuneri clare a rolurilor si actorilor din dramaturgia socialã

peste functiile, rolurile, actorii, regiunile din supermarket. Pentru a materializa întrebarile de

cercetare, am construit un instrument-o fisã de observatie care a raspuns eficient intentiilor

noastre de studiu.

Desi literatura de specialitate abundã pe tematica conflictului, sunt rare trimiterile la

dramaturgia socialã. În urma rezultatelor obtinute, sugerãm ca folosirea acestei perspective sã fie

îmbrãtisatã si de alti cercetãtori întrucât oferã o imagine ineditã asupra realitãtii din Supermarket

în ce priveste zonalitatea conflictului, existenta unor zone de rezolvare a acestuia si mai exact a

unor zone de retragere atunci când apar tensiuni. Aceasta nu implicã ca recomandare de strategie

de abordare a conflictului- evitarea sau ocolirea, ci sugereazã o lãrgime a spatiului de actiune, cu

spatiu de temperare, control.

Credem cã argumentele teoretice aduse îsi gasesc corespondent în partea de cercetare,

fisa de observatie sintetizand aspectele generale din cadrul teoretic. În încheiere, tinem sã

scoatem în evidentã importanta lui Erving Goffman pentru sociologia ultimului secol,

perspectivele pe care dramaturgia socialã le deschide sunt inedite si propun o altfel de abordare a

vietii sociale, aplicabilã oricãror institutii. Sperãm ca parcurgerea acestei lucrari sã va ofere o

lecturã placutã, sã vã adânceascã si diversifice ideile de cercetare si cunoastere în domeniul

stiintelor sociale.

Multumesc Doamnei Profesor Dr. Manuela Sofia Stãnculescu pentru suportul acordat în

alegerea temei, documentare si elaborarea instrumentului de cercetare precum si pentru corectura

si adecvarea ideilor la tema aleasã.

6

Capitolul I

I. 1. Performarea unei rutine de muncã

,,Munca este exercitarea efortului si aplicarea cunostintelor si a aptitudinilor în vederea

realizãrii unui scop” (Michael Armstrong, MRU, Ed. Codecs, Bucuresti, 2003).

Oamenii muncesc pentru asi procura cele necesare traiului si conditiilor de existentã dar si pentru

atragerea unui set de satisfactii ce vin odatã cu calitatea de angajat: prestigiu personal,împlinire

personalã, recunoastere socialã, sansa de a utiliza/dezvolta capacitãtile/cunostintele. Un alt motiv

deosebit de important pentru care oamenii muncesc si intra în competitie este sansa de a exercita

o autoritate pe care munca o oferã. Dincolo de acest aspect, teoria relatiilor umane a demonstrat

importanta celorlalti angajati si a contextului de muncã în evaluarea unui loc de muncã si

pãstrarea acestuia. Astfel putem spune cã un loc de muncã este o sursã de capital social, de

prietenii, cunostinte- persoane cu care individul relationeazã si interactioneazã.