Consecințe ale alegerii regimului cursului de schimb asupra comerțului internațional

Cuprins licență

INTRODUCERE 6
CAPITOLUL 1 CADRUL TEORETIC PRIVIND ALEGEREA REGIMULUI CURSULUI DE SCHIMB 8
1.1. Definirea si clasificarea regimurilor cursului de schimb 8
1.2.Analiza evolutiilor regimurilor valutare realizate de Fondul Monetar International 14
1.3. Factori decisivi in alegerea regimului cursului de schimb 18
CAPITOLUL 2. TEORII PRIVIND ALEGEREA REGIMULUI DE CURS DE SCHIMB 21
2.1. Teoria zonelor monetare optime 21
2.2. Teoria trinitatii imposibile 26
2.3. Teoria crizelor valutare 28
CAPITOLUL 3 ANALIZA IMPLICATIILOR ALEGERII REGIMULUI CURSULUI DE SCHIMB ASUPRA COMERTULUI INTERNATIONAL 31
3.1. Impactul volatilitatii cursului de schimb asupra exportului in tarile emergente 31
3.2. Impactul volatilitatii cursului de schimb asupra importului in tarile emergente 33
3.3. Consecinte ale alegerii regimului cursului de schimb asupra comertului international 35
CONCLUZII 44
BIBLIOGRAFIE 46

Extras din licență

INTRODUCERE
In prezenta lucrare ne-am propus sa analizez care este legatura dintre regimul cursului de schimb si comertul international, cu scopul de a demonstra daca exista o influenta a alegerii regimului cursului de schimb asupra volumului comertului. 
Lucrarea este structurata pe trei capitole prin intermediul carora vom aduce la cunostinta evidentele aduse de catre economisti din diferite zone ale lumii, fiecare dintre acestia facand o analiza empirica a fenomenului in diferite zone geografice si in perioade diferite. 
Aceasta lucrare de licenta debuteaza cu un capitol intitulat ,,Cadrul teoretic privind alegerea regimului cursului de schimb" in care se prezinta treptat cum au evoluat regimurile cursului de schimb in cadrul FMI, care este diferenta dintre un regim "de jure" si ,,de facto", ulterior urmarind care sunt factorii decisivi in alegerea unui regim al cursului de schimb. Tot in cadrul acestui capitol sunt evidentiate principalele clasificari facute de catre unii din cei mai cunoscuti analisti al acestui fenomen si anume: clasificarea Levy-Yeyati -  Sturzenegger (2003,2005), clasificarea Reinhart, Rogoff (2004) si clasificarea Shambaugh (2004).
In partea a doua a lucrarii, se urmareste intelegerea teoriilor din cadrul alegerii cursului de schimb si distingerea ipotezelor aduse de fiecare teorie in parte. Dupa cum poate fi observat, teoria zonelor monetare optime este printre cele mai utilizate teorii, dar nu putem desconsidera nici celelalte teorii, adica teoria trinitatii imposibile si teoria crizelor valutare. La elaborarea acestor teorii au contribuit mai multi cercetatori, Robert Mundell (1961), McKinnon (1963), Kenen (1969) pentru elaborarea teoriei zonelor valutare optime; Robert Mundell si Marcus Fleming (1960) au elaborat teoria trinitatii imposibile (trilema Mundell-Fleming); Salant, Henderson (1978), Krugman (1979), Flood, Garber (1984) pentru elaborarea teroriei crizelor valutare. Acestia sunt doar cativa cercetatori reprezentativi din aceasta zona de interes, dar pe langa ei mai exista o varietate de nume ce ar merita mentionate, de aceea in lucrarea prezenta sunt inclusi mult mai multi cercetatori fata de cei enumerati aici.
In ultima parte a lucrarii am decis sa analizez care este influenta volatilitatii cursului de schimb asupra comertului international, inspirandu-ma din cercetarea lui Shambaugh (2004). In primele doua parti ale capitolului am analizat influenta volatilitatii cursului de schimb asupra exporturilor si a importurilor, iar in a treia parte am studiat fluctuatiile regimurilor cursului de schimb, volumul exporturilor si volumul importurilor intr-o maniera evolutiva pe perioada 2014-2020 si am incadrat geografic acest studiu in zona Europei Centrale si de Sud-Est.
Obiectivele acestei cercetari au fost:
- Cunoasterea optiunilor de alegere a unui regim al cursului de schimb
- Distingerea factorilor ce determina alegerea unui regim al cursului de schimb
- Intelegerea teoriilor expuse asupra regimurilor cursului de schimb
- Analiza impactului alegerii unui regim al cursului de schimb in cadrul tarilor din Europa Centrala si de Sud-Est
Toate datele folosite in lucrare au fost colectate din articole, rapoarte, sinteze, statistici, carti, dar si site-uri oficile cum ar fi site-ul Fondului Monetar International sau site-ul Eurostat . Datele utilizate au fost selectate dupa aprofundarea si intelegerea ideilor care stau la baza alegerii si influentele regimurilor cursului de schimb, cu ajutorul a aproximativ 60 de surse bibliografice, fiecare sursa aducand un plus de cunoastere.
CAPITOLUL 1 CADRUL TEORETIC PRIVIND ALEGEREA REGIMULUI CURSULUI DE SCHIMB
In prezentul capitol dorim sa evidentiem principalele schimbari aparute in alegerea regimurilor cursului de schimb, incepand cu acordurile de la Bretton-Woods si urmarind cum s-au modificat in timp ideile din aceasta zona conceptuala.
In prima parte a acestui capitol analizam evolutia regimurilor cursului de schimb practicate de catre Fondul Monetar International, incepand cu anul 1973, adica odata cu colapsul sistemului de la Bretton-Woods. Desi FMI este o institutie aparuta in urma incheierii acordului de la Bretton-Woods, ea reuseste sa isi atinga obiectivele si in prezent, precum si alte institutii infiintate in acelasi context, cum ar fi Banca Mondiala si Acordul General pentru Tarife Vamale si Comert (GATT).
Vom studia treptat cateva dintre cele mai semnificative clasificatii realizate pe tema regimurilor cursului de schimb, adica urmarim sa scoatem in evidenta punctul de plecare al cunoasterii din prezent asupra motivelor care stau la baza deciziei alegerii unui anumit curs de schimb. Dupa cum se va putea observa ulterior, principalele clasificari au fost realizate de Levy-Yeyati-Sturzenegger (2003, 2005); Reinhart, Rogoff (2004) si de catre Shambaugh (2004), fiecare avand un mod diferit de abordare, fiecare analizand un esantion diferit, intr-o perioada diferita si intocmind o clasificare diferita. Tocmai de aceea daca am suprapune aceste analize nu am putea ajunge la rezultate concludente.

Fisiere în arhivă (1):

 Consecinte ale alegerii regimului cursului de schimb asupra comertului international.docx

Imagini din acest licență

Bibliografie

1. Aizenman, J., Chinn, M. D., Ito, H. (2013). The "Impossible Trinity" Hypothesis in an Era of Global Imbalances: Measurement and Testing. Review of International Economics, 21(3), 447- 458;
2. Asteriou, D., Masatci, K., Pilbeam, K. (2016). Exchange rate volatility and international trade: International evidence from the MINT countries. Economic Modelling, 58(November 2013), 133- 140;
3. Aykens, P. (2005). (Mis)trusting authorities: A social theory of currency crises. Review of International Political Economy, 12(2), 310- 333;
4. Bahmani-Oskooee, M., Iqbal, J., Khan, S. U. (2017). Impact of exchange rate volatility on the commodity trade between Pakistan and the US. Economic Change and Restructuring, 50(2), 161- 187;
5. Beck, H., Prinz, A. (2012). The Trilemma of a monetary union: Another impossible trinity. Intereconomics, 47(1), 39- 43;
6. Bluedorn, J. C., Bowdler, C. (2010). The empirics of international monetary transmission: Identification and the impossible trinity. Journal of Money, Credit and Banking, 42(4), 679- 713;
7. Born, B., Pfeifer, J. (2014). Risk matters: The real effects of volatility shocks: Comment. American Economic Review, 104(12), 4147- 4183;
8. Bosupeng, M. (2015). The Impossible Trinity and Financial Markets -  An Examination of Inflation Volatility Spillovers. Journal of CENTRUM Cathedra: The Business and Economics Research Journal, 1(8), 29- 44;
9. Broz, J. L., Frieden, J. A. (2008). The Political Economy of Exchange Rates. The Oxford Handbook of Political Economy;
10. Brun-Aguerre, R., Fuertes, A. M., Greenwood-Nimmo, M. (2017). Heads I win; tails you lose: asymmetry in exchange rate pass-through into import prices. Journal of the Royal Statistical Society. Series A: Statistics in Society, 180(2), 587- 612;
11. Bussiere, M., Delle Chiaie, S., Peltonen, T. A. (2014). Exchange rate pass-through in the global economy: The role of emerging market economies. IMF Economic Review, 62(1), 146- 178;
12. Cavallari, L., Corsetti, G. (2000). Shadow rates and multiple equilibria in the theory of currency crises. Journal of International Economics, 51(2), 275- 286;
13. Chiloane, L., Botha, I. (2013). The Relationship Between the Exchange Rate and. 7(July 2014), 299- 314;
14. Chit, M. M., Rizov, M., Willenbockel, D. (2010). Exchange rate volatility and exports: New empirical evidence from the emerging east Asian economies. World Economy, 33(2), 239- 263;
15. Chiu, E. M. P., Willett, T. D. (2020). Capital Controls and Currency Crises Revisited: A Political Economy Analysis. Emerging Markets Finance and Trade, 56(12), 2908- 2928;
16. Cushman, D. O., De Vita, G. (2017). Exchange rate regimes and FDI in developing countries: A propensity score matching approach. Journal of International Money and Finance, 77, 143- 163;
17. Daniel, B. C. (2001). A fiscal theory of currency crises. International Economic Review, 42(4), 969- 988;
18. Darrat, A. F., Elkhal, K., Hakim, S. R. (2000). On the Integration of Emerging Stock Markets in the Middle East. On the Integration of Emerging Stock Markets in the Middle East, 25(2), 119- 129;
19. De Grauwe, P., Verfaille, G. (1988). Exchange Rate Variability, Misalignment, and the European Monetary System. Misalignment of Exchange Rates: Effects on Trade and Industry, 77- 100;
20. de Jong, E. (1991). Optimal Economic Policy under Various Exchange Rate Regimes;
...