Conservarea biodiversității în condițiile crizei economico-financiare actuale

Introducere

Biodiversitatea şi ecosistemele oferă servicii nepreţuite pentru societate. Acestea includ alimente, apă curată, resurse genetice, servicii de recreere, protecţie împotriva inundaţiilor, asigurarea ciclului elementelor nutritive şi reglarea climatului, printru multe altele. Motivația alegerii acestei teme o constituie atragerea atenției asupra problemelor semnificative ale biodiversităţii şi ale serviciilor de mediu, biodiversitatea în lume pierzându-se, în unele zone chiar într-un ritm accelerat. Am ales această temă, deoarece viitorul omenirii depinde de atitudinea fiecăruia dintre noi faţă de natură şi protejarea ei.

Este cunoscut faptul că cea mai importantă caracteristică a biodiversității o constituie diversitatea, determinată de numărul de specii din structura ei; cu cât gradul de diversitate este mai mare cu atât numărul de lanţuri trofice este mai mare, reţeaua trofică este mai complexă şi ecosistemul mai stabil. Dar intervenţia omului în biosferă în mod abuziv a dus la sărăcirea diversităţii speciilor şi la creşterea instabilităţii biocenozelor, cu dereglarea echilibrelor naturale. În ciuda valorii economice, sociale şi culturale semnificative pe care o oferă, precum provizii de hrană, apă curată, resurse genetice, reglarea climei şi beneficii de recreere, biodiversitatea continuă să scadă şi chiar întrun ritm accelerat în unele zone. Lucrarea de față este structurată astfel:

Capitolul I este intitulat `Biodiversitatea- importanța conservării acesteia` și cuprinde definirea termenului de biodiversitate, valoarea economică a biodiversității, ariile protejate.

Capitolul II se numește `Legislații și politici privind biodiversitatea`, expunând legislația românească și internațională în ceea ce privește biodiversitatea, respectiv Convenții internaționale, Directive europene, cadrul legislativ din țara noastră.

Capitolul III este denumit `Conservarea biodiversității în condițiile crizei economico-financiare` și analizează criza economică mondială, concepte, efectele acesteia, impactul crizei economice asupra biodiversității, politica de mediu a UE- direcții de acțiune.

Capitolul IV se numește `Strategii de conservare a biodiversității în România ` și analizează datele actuale privind situația biodiversității, Startegia națională de acțiune pentru conservarea biodiversității și amenințări asupra biodiversității din România.

Capitolul V este studiul de caz al lucrării de licență și analizează priorităţi şi politici în vederea conservării biodiversității din Delta Dunării, soluţiile privind implementarea obiectivelor specifice, monitorizarea, evaluare şi raportarea rezultatelor-instituţii responsabile.

Lucrarea se încheie cu concluzii și propuneri desprinse în urma analizei efectuate-Capitolul VI.

Capitolul I

Biodiversitatea- importanța conservării acesteia

1.1.Definire

Conceptul de biodiversitate sau diversitate biologică a fost definit pentru prima dată în contextul adoptării unui nou instrument internaţional de mediu, în cadrul Summit-ului Pământului UNCED din 1992 de la Rio de Janeiro. Acesta semnifică diversitatea vieţii de pe pământ şi implică patru nivele de abordare: diversitatea ecosistemelor, diversitatea speciilor, diversitatea genetică şi diversitatea etnoculturală. Din punct de vedere conceptual, biodiversitatea are valoare intrinsecă acesteia asociindu-i-se însă şi valorile ecologică, genetică, socială, economică, ştiinţifică, educaţională, culturală, recreaţională şi estetică.

Biodiversitatea cuprinde varietatea genelor, a speciilor şi a ecosistemelor care constituie viaţa pe pământ. În prezent, suntem martorii unei pierderi constante a biodiversităţii cu consecinţe profunde pentru lumea naturală şi pentru bunăstarea oamenilor. Cauzele principale sunt schimbările care se produc în habitatul natural. Acestea au loc datorită sistemelor de producţie agricolă intensivă, construcţiilor, exploatării carierelor, exploatării excesive a pădurilor, oceanelor, râurilor, lacurilor şi solurilor, invaziilor de specii străine, poluării şi - tot mai mult - datorită schimbărilor climatice la nivel global. Europa a stabilit un obiectiv pentru a stopa pierderea biodiversităţii până în 2015. Studiile recente arată că, fără eforturi politice suplimentare semnificative, este puţin probabil ca obiectivul să fie atins.

Serviciile de mediu sunt rezultatele benefice, pentru mediul natural sau pentru oameni, care rezultă din funcţiile ecosistemului, respectiv procesele sau atributele fizice, chimice şi biologice ce contribuie la auto-întreţinerea unui ecosistem. Astfel, aceste beneficii apar prin serviciile de reglementare, suport, furnizare şi serviciile culturale pe care biodiversitatea şi ecosistemele le oferă. Serviciile de furnizare constau în produsele obţinute din ecosisteme precum hrană, apă proaspătă şi resurse genetice; serviciile de reglementare sunt beneficiile obţinute din reglarea proceselor ecosistemului precum calitatea aerului şi reglările climatice şi purificarea apei.

Serviciile culturale se referă la beneficiile nonmateriale pe care le obţin oamenii de la ecosisteme de exemplu prin recreare şi experienţe estetice; iar serviciile de suport sunt acelea care creeazăcondițiile necesare pentru producţia tuturor celorlalte servicii de mediu. Impactul acestora este adesea indirect şi apare pe parcursul unei perioade mai îndelungate. Exemplele includ ciclul elementelor nutritive şi al apei şifotosinteza. Împreună, aceste servicii asigură funcţiile esenţiale de susţinere a vieţii, contribuind la sănătatea, bunăstarea şi creşterea economică a comunităţilor.