Contabilitatea Leasingului

1. LEASING

1.1. PREZENTAREA ŞI CARACTERISTICILE LEASINGULUI

1.1.1. SCURT ISTORIC

Încă din antichitate s-a observat că beneficiile sunt obţinute prin utilizarea unui lucru, având mai puţină importanţă cine este proprietarul lucrului respectiv.

O dată cu dezvoltarea pieţei, a relaţiilor internaţionale, s-au inventat şi se inventează forme şi modalităţi noi, neobişnuite, de finanţare-creditare. Leasingul a fost, după unii autori, “fisa de aur” a lui D.P.Bootle, managerul unei fabrici de produse alimentare din California. Primind, prin anii ’50 , o comanda tentanta a avut nevoie de maşini suplimentare pentru a o putea executa la timp, astfel Bootle, s-a gândit să le procure prin închiriere, convingând un alt comerciant să-i închirieze, pe termen lung, utilajele de care avea nevoie. În urma afacerii, el şi-a dat seama că aceasta poate fii o metodă eficientă de finanţare în viitor. Propria lui firma de închirieri “U.S.Leasing Corporation” din San Francisco, cu un capital iniţial de 20000 dolari, finanţa, după numai doi ani, operaţiuni leasing, pentru diverse echipamente, în valoare de 3 milioane dolari. Societăţile de leasing s-au înmulţit rapid. Efectuând operaţiuni de creditare a exportului, societăţile de leasing au fost încurajate de stat, acordându-li-se garanţii guvernamentale.

Ca orice idee nouă, leasingul s-a extins rapid în toată lumea. Ajuns în Europa, întâi în Anglia şi R.F.G., devine o prezenţă activă în economia franceză , olandeză, belgiană, italiană etc. În Marea Britanie, cele mai multe dintre societăţile de leasing sunt înfiinţate şi susţinute de bănci. Ele beneficiază de un regim fiscal foarte favorabil, ele finanţând un sfert din totalul investiţiilor de la finele deceniului opt.

Leasingul a pătruns, în special, în domeniul maşinilor şi utilajelor. Se închiriau , nu numai utilaje standard, de serie, mijloace de transport şi maşini unelte, ci şi utilaje speciale cum sunt cele textile, medicale, echipamente de laborator etc.

1.1.2. DEFINIRE ŞI OBIECT

Definire

Leasingul este o tehnică de finanţare originală şi reprezintă, o operaţie de finanţare, practicată de o societate financiară şi are drept suport juridic un contract de închiriere de bunuri.

Definiţia leasingului poate fi dată atât din punct de vedere economic cât şi juridic:

Din punct de vedere economic, leasingul reprezintă o operaţiune de finanţare în care finanţatorul asigură fondurile necesare pentru întreaga investiţie.

Din punct de vedere juridic, leasingul reprezintă un contract complex care permite unei persoane să obţină şi să utilizeze un lucru fără a plăti imediat preţul, cu posibilitatea de a-l cumpăra la un preţ rezidual.

În legislaţia română operaţiunile de leasing sunt definite ca fiind acele operaţiuni prin care “o parte, denumită locator/ finanţator, transmite pentru o perioadă determinată dreptul de folosinţă asupra unui bun al cărui proprietar este, celeilalte părţi, denumită utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plăţi periodice, denumită rată de leasing, iar la sfârşitul perioadei de leasing locatorul/ finanţatorul se obligă să respecte dreptul de opţiune al utilizatorului de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a înceta raporturile contractuale”

IAS 17 defineşte o operaţiune de leasing ca fiind “un acord prin care locatorul cedează locatarului, în schimbul unei plăţi sau serii de plăţi, dreptul de a utiliza un bun pentru o perioadă convenită de timp .”

Ca idee, leasingul este o formă de închiriere realizată de societăţi financiare specializate, a unor bunuri de echipament către beneficiari care nu dispun de fonduri proprii sau, care nu doresc să recurgă la credite bancare pentru cumpărarea acestora de la producători.

Părţile care intervin în operaţiunea de leasing sunt:

1. Finanţatorul operaţiunii, proprietarul bunului, firma de leasing poate fi o bancă comercială, o instituţie financiară, firme financiare, firme industriale sau societăţi de leasing independente, cu calitatea de locator;

2. Vânzătorul sau producătorul, care are calitatea de furnizor. Uneori, între furnizor şi finanţator nu este nici o diferenţă;

3. Beneficiarul bunului, care are calitatea de locatar.

Modalitatea de realizare a operaţiunii de leasing prin intermediul celor trei părţi este redată în figura nr. 1.

1

4 2 5,6 3

3

Figura nr.1.Modalitatea de realizare a operaţiunii de leasing

1 Beneficiarul se adresează firmei de leasing cu cerere de ofertă

2. Firma de leasing după analiza şi aprobarea cererii, stabileşte relaţia cu producătorul echipamentului de care are nevoie clientul sau în vederea achiziţionării acestuia, cu acordul viitorului utilizator, clientul firmei de leasing;

3. Se încheie contractul de leasing;

4. Se cumpără echipamentul de către firma de leasing;

5. Se pune echipamentul la dispoziţia beneficiarului locator;

6. Pentru dreptul de folosinţă asupra echipamentului al cărui proprietar este firma de leasing, beneficiarul va plătii acestuia în rate eşalonate, costul echipamentului pe toată perioada de valabilitate a contractului.

Obiect

Obiectul operaţiunilor de leasing îl formează în special, echipamentele electronice de calcul, aparatele şi instrumentele de măsură, mijloacele de transport, maşini unelte, materialele pentru mecanica grea, maşinile agricole şi alte bunuri de folosinţă îndelungată. În ultimul timp, leasingul mai cuprinde şi sectorul imobiliar, având ca obiect închirierea de clădiri cu destinaţie industrială sau comercială, clădiri administrative. Operaţiile de leasing mai au ca obiect şi utilizarea fondului de comerţ sau a unuia din elementele sale necorporale.

Nu pot fi utilizate în sistem de leasing bunurile ce fac obiectul unei concesiuni; înregistrările pe bandă audio şi video, piesele de teatru, manuscrisele şi brevetele.

Sunt excluse de la operaţiunile în leasing şi bunurile care fac obiectul proprietăţii statului