Contractul de Mandat

Cuprins licenta Cum descarc?

Capitolul I Notiuni introductive
Sectiunea I Conceptul de mandat
A. Reprezentarea si mandatul
B. Definitia si natura juridica a mandatului
C. Functiile mandatului civil
Sectiunea a II-a Evolutia istorica a reglementarilor privitoare la reprezentare si contractul de mandat
A. Perioada antica
B. Perioada medievala
C. Perioada moderna
Capitolul II Contractul de mandat in reglementarea Codului civil
Sectiunea I Mandatul cu reprezentare
A. Reglementarea si notiunea contractului de mandat
B. Formarea contractului de mandat
- Caractere juridice
- Forma contractului de mandat
- Dovada contractului de mandat
- Capacitatea partilor
- Actul cu sine insusi si dubla reprezentare
- Obiectul si intinderea mandatului
C. Efectele contractului de mandat
- Obligatiile mandatarului
- Pluralitatea mandatarilor
- Obligatiile mandantului
D. Incetarea contractului de mandat
- Incetarea prin vointa partilor a contractului
- Incetarea contractului din cauze independente de vointa partilor
- Efectele incetarii contractului
Sectiunea a II-a Mandatul fara reprezentare
A. Notiune si natura juridica
B. Admisibilitatea si conditiile de validitate ale contractului de interpunere (prete-nom)
C. Raporturile mandatarului prete-nom cu mandantul
D. Raporturile mandantului cu tertii
E. Raporturile mandatarului prete-nom cu terti
F. Cazul contractelor care se incheie intuitu personae
Capitolul III Contractul de mandat reglementat de alte acte normative
Sectiunea I Mandatul civil reglementat in acte normative de drept civil
A. Contractul de asistenta juridica reglementat de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat
B. Mandatul cenzorilor si reprezentarea conventionala a asociatilor in Adunarea Generala a asociatilor unei societati agricole si alte forme de asociere in agricultura, reglementat de Legea nr. 31/1990
Sectiunea a II-a Mandatul civil reglementat in acte normative de drept comercial
A. Reprezentarea conventionala a actionarilor in Adunarea Generala a actionarilor reglementata de Legea nr. 31/1990
Capitolul IV Contractul de mandat in dreptul international privat roman
Sectiunea I Aspecte privind partile contractului de mandat cu element de extraneitate
A. Persoana fizica straina
B. Persoana juridica straina
Sectiunea a II-a Forma contractului de mandat cu element de extraneitate
A. Forma exterioara
B. Forma de redactare a procurii
Sectiunea a III-a Conditiile de fond si efectele contractului de mandat cu element de extraneitate
A. Lex voluntatis
B. Determinarea legii contractului in cazul in care partile nu
si-au exprimat vointa
C. Domeniul de aplicare a legii contractului
Capitolul V Concluzii si propuneri de lege ferenda


Extras din licenta Cum descarc?

CAPITOLUL I
NOTIUNI INTRODUCTIVE
Sectiunea I - Conceptul de mandat
A. Reprezentarea si mandatul - Qui facit per alium est perinde ac si faciat per se ipsum - "cel care lucreaza prin altul este ca si cum ar lucra prin el insusi." Aceasta maxima exprima cu precizie esenta mecanismului reprezentarii.
In teoria generala a dreptului civil, reprezentarea este considerata a fi "procedeul tehnico-juridic prin care o persoana (reprezentantul) incheie acte juridice in numele si pe seama altei persoane (reprezentatul), efectele actului juridic astfel incheiat producandu-se direct in persoana celui reprezentat." 
Esenta acestei figuri juridice determina doar o aparenta derogare de la principiul relativitatii efectelor actului juridic civil. In realitate, reprezentatul devine parte in actul juridic incheiat cu tertul, desi nu a interactionat efectiv cu acesta din urma; cel care, in schimb, isi manifesta consimtamantul fata de tert, in scopul incheierii actului juridic, este reprezentantul. Chiar si atunci cand reprezentantul si tertul nu sunt in prezenta, actul juridic incheindu-se dupa regulile contractarii intre absenti, reprezentatul va deveni titularul drepturilor si obligatiilor ce rezulta din acel act. Conditia fundamentala este ca toate cele trei subiecte implicate sa fie in deplina cunostinta de cauza cu privire la rolul indeplinit de reprezentant - acela de a actiona in numele si pe socoteala reprezentatului.
In cadrul acestui "triunghi juridic", reprezentantul are menirea sa faciliteze formarea legaturii juridice dintre reprezentat si tert. In sens metaforic si nu strict juridic, reprezentantul este un auxiliar, o prelungire obiectiva a reprezentatului, un instrument tehnic prin care acesta din urma poate participa la circuitul civil, fara a iesi, in mod direct, in evidenta.
In lipsa procedeului reprezentarii, reprezentatul nu ar fi capabil sa incheie, aproape in acelasi timp, mai multe acte juridice cu terte persoane prezente in locuri diferite. In acest context, reprezentarea face ca spatiul si timpul sa fie obstacole pe deplin surmontabile in cadrul circuitului civil.
Valentele practice ale reprezentarii ar fi impus, probabil, reglementarea ei distincta in Codul civil roman, astfel cum s-a procedat in Codul civil german sau in Codul elvetian al obligatiilor.
In Romania, legea civila fundamentala a urmat modelul Codului civil francez, neintelegand sa rezerve institutiei reprezentarii o sectiune aparte. Aceasta, intrucat juristii francezi considera ca raportul juridic de reprezentare constituie partea exterioara a mandatului, astfel incat si Codul civil roman evoca reprezentarea, principial, in materia contractului de mandat.
Dintr-o perspectiva diferita, doctrina elvetiana, de pilda, apreciaza ca reprezentarea constituie un mijloc auxiliar la incheierea unui alt act juridic, o forma speciala a nasterii manifestarii de vointa orientata spre incheierea unui act juridic. De aceea, se impune reglementarea ei in mod separat de institutia mandatului.
Teoria juridica a incercat sa fundamenteze diferite maniere de caracterizare a reprezentarii, retinand, in esenta, ca, la momentul incheierii actului juridic, partea contractanta este reprezentantul, dar efectele juridice se rasfrang asupra persoanei reprezentatului. Consemnam, totodata, o teorie "intermediara", elaborata de juristii Thol si Koppen, in conformitate cu care, imputernicitul si cel ce confera imputernicirea intra succesiv in relatie cu tertul.
Indiferent de accentele care s-au pus in demersul stiintific de explicare a institutiei reprezentarii, fundamentala ramane ideea in temeiul careia, reprezentatul incheie actul juridic prin intermediul reprezentantului, concluzie exprimata, la vremea sa, si de catre Savigny.
Sub aspect formal-juridic, reprezentarea se poate naste din conventia partilor, din dispozitiile legii sau dintr-o hotarare judecatoreasca.
Reprezentarea conventionala este legata de institutia mandatului, contract reglementat de articolul 1532-1559 Cod civil. Reprezentarea este evocata pe parcursul acestor texte legale, ce-i drept, nu intotdeauna in formulari explicite.
Absenta, in Codul civil, a unei corelatii explicite si, totodata, stricte intre cele doua institutii a determinat consacrarea in practica a mandatului fara reprezentare, prin recursul la mecanismul simulatiei. Aceasta situatie duce la concluzia ca reprezentarea nu este de esenta mandatului, ci numai de natura acestuia.
In consecinta, contractul de mandat ramane, pana la o modificare de substanta a Codului civil, institutia care inglobeaza reprezentarea, punandu-i in valoare efectele si avantajele practice.


Fisiere in arhiva (1):

  • Contractul de Mandat.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!