Contractul de Mandat

Cuprins licenta Cum descarc?

CAPITOLUL I: Consideratii generale privind contractul de mandat 
Sectiunea I: Notiuni despre mandat. Mandatul in drept roman 
Sectiunea a II-a: Notiunea de mandat in dreptul roman; definitia si reglementarea in Codul civil roman 
Sectiunea a III-a: Rolul mandatului in dreptul civil
CAPITOLUL II: Caracterele juridice ale contractului de mandat 
CAPITOLUL III: Delimitarea contractului de mandat fata de alte contracte asemanatoare 
CAPITOLUL IV: Forma si dovada contractului de mandat 
Sectiunea I: Forma mandatului 
Sectiunea a II-a: Dovada contractului de mandat 
CAPITOLUL V: Incetarea contractului de mandat
Sectiunea I: Cauze generale de incetare
Sectiunea a II-a: Revocarea mandatului de catre mandant
Sectiunea a III-a: Renuntarea mandatarului la mandat
Sectiunea a IV-a: Incetarea mandatului prin moartea mandantului sau a mandatarului
Sectiunea a V-a: Punerea sub interdictie a mandantului sau a mandatarului
Sectiunea a VI-a: Falimentul sau insolvabilitatea mandantului sau a mandatarului
Sectiunea a VII-a: Efectele incetarii contractului de mandat
CAPITOLUL VI: Concluzii
BIBLIOGRAFIE


Extras din licenta Cum descarc?

CAPITOLUL I
CONSIDERATII GENERALE PRIVIND CONTRACTUL DE MANDAT
SECTIUNEA I
Notiuni despre mandat. Mandatul in dreptul roman.
Notiunea de contract, pentru a desemna o conventie creatoare de obligatii, nu a aparut in sursele juridice si literare decat in secolul I al erei noastre. La origine, contractul avea configuratia unei conventii imbracata in forme solemne, prevazute de lege si facute in conformitate cu dispozitiile din lege. Potrivit conceptiei dreptului civil, numai asemenea conventii dadeau nastere dreptului de a intenta o actiune in justitie. Simplul acord de vointa, asa numitul pact, nu este sanctionat nici prin actiune, conform principiului nudo pacto actio non nascitur (din simple pacte nu se nasc actiuni), nici prin exceptiune, deoarece, pana la sfarsitul epocii vechi, exceptiunile nu erau cunoscute.
Spre sfarsitul Republicii, dand expresie unor necesitati economice stringente, se inlatura treptat formalismul juridic prin procedee indirecte, pentru ca in epoca clasica sa apara contracte noi formate prin simplul cord de vointa al partilor. Cu toate acestea, regula generala potrivit careia simpla conventie nu produce efecte juridice a continuat sa se aplice in dreptul clasic, iar fata de aceasta conceptie, contractele consensuale apar ca o exceptie de la regula. De asemenea, contractele erau la inceput rezervate numai cetatenilor romani, pentru ca apoi sa ajunga apanajul oricarui cetatean liber.1
Asa cum le-o arata si numele, contractele consensuale se incheiau prin simplul consimtamant al partilor (solo consensu), fara conditionarea unei forme verbale sau scrise. Din aceasta categorie, a contractelor consensuale fac parte emptio - venditio, adica vanzarea, locatio - conductio, respectiv inchirierea de lucruri, servicii ori intocmirea unei lucrari; societas sau contractul de asociatie; mandatum sau gestiunea gratuita de afaceri. Aceasta categorie de contracte marcheaza disparitia oricarui formalism, momentul maximei centralizari a fizionomiei izvoarelor de obligatii. Toate operatiunile materiale, in cazul contractelor consensuale, sunt generate de conventia partilor si se fac in executarea obligatiilor nascute din acea conventie. De aici, din caracterul generator de obligatii al simplei conventii decurge de altfel si caracterul sau bilateral. Intr-adevar, la contractele consensuale prestatiunile care fac obiectul obligatiilor sunt doar promise, urmand sa fie executate conform conventiei partilor.
Contractele consensuale sunt de buna credinta, sanctionate prin actiuni corespunzatoare.
Emptio - venditio, locatio - conductio si societas sunt sinalagmatice perfecte, fiecare parte avand rolul de debitor si de creditor la inceput. Contractele fiind de buna credinta ( bona fidei), pot da nastere numai la judicia bona fidei, astfel ca respectul cuvantului dat domina raporturile dintre partile contractante. Contractul de mandat este bilateral imperfect si, drept urmare, este sanctionat printr-o singura actiune, oferita mandatului (actio mondati), dar in anumite cazuri ea poate fi data si mandatarului.
Mandatul (mandatum) se prezinta in dreptul roman ca un contract consensual prin care o persoana, denumita mandatar, se insarcineaza in mod gratuit sa presteze un serviciu in folosul celeilalte parti, denumita mandant.
Ca origine, mandatul a imbracat forma unei conventii abia catre sfarsitul Republicii, in conditiile dezvoltarii economiei si diversificarii relatiilor de schimb, cand aceeasi persoana trebuia sa-si apere interesele in acelasi timp in diferite locuri. Este insa fara indoiala faptul ca si inainte de epoca "revolutiei economice" romanii, desi numai accidental, recurgeau la serviciile altora in scopul administrarii unor bunuri sau valorificarii unor drepturi, dar nu sub forma contractului consensual, ci prin intermediul unor acte dominate de formalism. Cel care dorea sa-si valorifice o creanta prin intermediul altuia, recurgea la adstipulatio. Adstipulator (creditorul accesor) era un creditor veritabil numai in raport cu debitorul, caci era obligat sa remita creditorului principal (mandantul) creanta, valorificata pe seama debitorului.
In ceea ce priveste elementele mandatului, pentru formarea contractului de mandat, in dreptul roman era necesar sa existe un obiect, constand intr-un fapt material sau intr-un act juridic, pe care mandatarul se obliga a-l infaptui. Dupa cum se poate observa, in dreptul roman, spre deosebire de dreptul modern mandatul are ca obiect in exclusivitate un act juridic, se putea da mandat si pentru savarsirea unui fapt material, cum ar fi spre exemplu o lucrare determinata. Asadar, gestiunea mandatarului poate consta din cele mai diferite servicii gratuite: pronuntarea unei pledoarii, incheierea unui act juridic in interesul mandantului, sau chiar administrarea generala a unui patrimoniu cu care era de obicei insarcinat un libert numit procurator omnium bonorum (administratorul tuturor bunurilor). In toate cazurile, actul material sau juridic la care se obliga mandatarul trebuie sa fie licit si moral.


Fisiere in arhiva (1):

  • Contractul de Mandat.DOC

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!