Contribuții la cunoaștere avifaunei de pe acumulările Jijioarei

Din cele mai vechi timpuri păsările au fost un model de urmat pentru oameni, începând de la cromatica penajului lor, armonia glasului şi zborul care a constituit modelul creaţiilor aeronautice.

Vecinătatea apelor a fost mereu populată de numeroase specii de păsări, ele trâind în preajma primelor comunităţi umane ce s–au dezvoltat în apropierea cursurilor de apă.

Omul a urmărit dintotdeauna zborul păsărilor şi a fost impresionat de glasurile lor şi de felul în care îşi construiesc cuibul. În acest fel s–au făcut primii paşi în cunoaşterea acestor vieţuitoare, astfel apărând domeniul pe care noi îl numim azi – Ornitologie.

Multe popoare au legende legate de păsări: mitologia grecească vorbeşte despre pasărea Phoenix, egiptenii de Benu (pasăre mitică ce simbolizează nemurirea).

Cercetările ornitologice au cunoscut un avânt deosebit, târziu, în cursul secolului XX, sub aspect sistematic, biologic, ecologic şi etologic.

Omul a încercat să intervină în cursul firesc al naturii, modificând habitatele şi ecosistemele, fapt ce a afectat efectivele păsărilor, teritoriile de cuibarit, popas şi hrănire.

Oamenii şi–au pus întrebări legate de fenomenul migraţiei păsărilor şi cauzele care îl provoacă. Acest termen se referă la deplasările regulate executate în fiecare an, între locurile de cuibărit şi cartierele de iernare. Migraţia păsărilor este determinată de mai multe cauze: scăderea luminii şi a temperaturii, imposibilitatea procurării hranei, datorită îngheţării acumulărilor şi datorită repausului vegetativ din timpul iernii.

Din fericire, mentalitatea unora dintre noi s–a schimbat, evoluând de la plăcerea de a observa, la implicarea în activităţi de protejare a păsărilor, mai ales a celor pe cale de dispariţie.

Lucrarea constituie un studiu avifaunistic care cuprinde prezentarea speciilor care populează Aria de protecţie avifaunistică „Eleşteele Jijiei şi Miletinului”. Am abordat acestă temă, pentru a putea face cunoscută Aria protejată „Eleşteele Jijiei şi Miletinului”, atât din punct de vedere avifaunistic, cât şi din punct de vedere al impactului antropic.

CAPITOLUL I

Scurt istoric al cercetărilor ornitologice în Moldova şi bazinul Prutului

Dintre cele mai vechi scrieri cunoscute care amintesc abundenţa păsărilor cu valoare cinegetică de pe teritoriul Moldovei, putem menţiona însemnările suedezului E. H. SCHNEIDER din 1714.

În 1716, apare cartea “Descriptio Moldaviae” în care D. CANTEMIR, scrie despre păsările sălbatice şi domestice.

În 1778, J. BENKÖ realizează în publicaţia “Transilvania”un tabel sistematic al păsărilor, unde sunt menţionate 63 de specii de păsări.

În anul 1834, odată cu înfiinţarea Muzeului deIstorie Naturală din Iaşi, încep studiile ornitologice în zona Moldovei.

R. VON DOMBROWSKI publică în 1912 lucrarea “Ornis Romaniae” care cuprinde tot ce se cunoştea despre cele 347 de specii de păsări întâlnite în sud–estul munţilor Carpaţi.

Între 1912 – 1945, apar publicaţii despre păsări de interes vânătoresc aparţinând lui I. PHILIPOPWICZ (1924 – 1945), H. REZORI (1935), E.BOTEZAT (1943).

Ş. PAŞCOVCHI publică 115 articole în perioada 1930 – 1976 şi înscrie o specie nouă pentru avifauna ţării noastre (Chettusia gregaria – 1968).

În anul 1958, C.V.MÂNDRU semnalează pentru prima dată în Moldova unele specii tipic avatice: Branta ruficollis (Larga Jijia), Gavia stellata (Dorobanţi)şiOxyura leucocephala (Dorobanţi, Belceşti, Bulbucani şi Larga Jijia) în lucrarea “Câteva date zoogeografice referitoare la unele păsări din Moldova”.

În anul 1966, A. PAPADOPOL, publică lucrarea “Les Charadriiformes de Roumanie considérations systématiques, zoogéographiques et écologiques”, în care realizează o prezentare sistematică a ordinului Charadriiformes din România.

A.PAPADOPOL şi C.V.MÂNDRU publică observaţii despre păsările acvatice prezente în câteva puncte de pe valea Jijiei: Vlădeni, Larga Jijia şi Cristeşti, în lucrarea “Contribuţii la cunoaşterea păsărilor din regiunea Iaşi”,aparută în 1967.

C. RANG, publică,în 1968, lucrarea “Contribuţii la cunoaşterea avifaunei văii mijlocii a Siretului în perioadele de pasaj”, unde semnaleazăpentru prima dată specia Calidris minuta.