Contributii la Studiul Farmacognostic al Speciei Pleurotus Ostreatus

Cuprins licenta Cum descarc?

PLAN DE REDACTARE
PARTEA TEORETICA
1.Date generale privind specia Pleurotus ostreatus
2.Sinonime
3.Incadrare sistematica
4.Descriere
5.Origine si raspandire
6.Compozitie chimica
7.Actiune
8.Intrebuintari
9.Preparate farmaceutice
PARTEA EXPERIMENTALA
1.Obtinere
2. Stabilirea identitatii
2.1.Examenul macroscopic
2.2.Examenul microscopic
2.3.Analiza chmica calitativa
3. Determinarea calitatii
3.1.Determinari preliminare
3.2.Dozarea principiilor active
4. Testarea actiunii asupra celulei vegetale
CONCLUZII


Extras din licenta Cum descarc?

INTRODUCERE
Omul primitiv lua cele necesare din mediul inconjurator si cauta sa vindece toate bolile cu ajutorul plantelor , mineralelor si produselor animale pe care le avea la indemana . Omul cauta mijluace curative in mod empiric ; de aceea , numeroase plante medicinale folosite de medicina stiintifica actuala au o istorie foarte veche . Deoarece cauzele bolilor si tratamentul lor erau neintelese de omul primitiv , pe langa tratamentul cu plante el cerea ajutorul zeilor si al duhurilor . 
Dupa trecerea multori ani de incercari , experiente , nu s-au gasit de catre medici si farmacisti metode de vindecare ( altele decat medicamente sintetice , chimioterapii , fioterapii pe baza de curenti etc.) care sa nu fie nocive . Acestea aduc ameliorari , dar nu vindecari, atata timp cat nu se elimina cauza care a produs boala .
Natura ne ofera avantaje clare . se elimina toxinele care cauzeaza boala si nu mai sunt afectate si alte organe . Inca din antichitate , inteleptii duceau o viata in armonie cu natura .
Fitoterapia moderna a devenit astazi o stiinta interdisciplinara . Ea presupune o colaborare cat mai strasa intre medic , farmacist , chimist , fizician , biolog , matematician , psiholog , inginer sau tehnolog , avand un unic scop : gasirea si aplicarea remediului cel mai potrivit bolnavului.
Farmacognozia este cea care restabileste relatia intre teoriile stiintifice si practicile medicinei traditionale,ea cunoaste plantele si organele lor intrebuintate in terapeutica,precum si posibilitatile de prelucrare in vederea extragerii principiilor active.
PARTEA TEORETICA
1.DATE GENERALE PRIVIND SPECIA PLEUROTUS OSTREATUS 
Una din cele mai cunoscute specii de ciuperci medicinale, cu regim nutritiv saprofit.
Are o foarte mare valuare alimentara , utilizata in arta culinara in feluri variate : ( supa , cu umplatura , cu sos , salata ) se poate cultiva pe cale industriala folosindu-se ca substrat rumegus , coceni de porumb , ciocalai . (1)
2.SINONIME
Se mai numeste : - burete negru
- gainusa padurii
- pastrav de fag
- pastravul cerului(1)
- burete de fag
- oyster (3)
3.INCADRARE SISTEMATICA
Specia. Pleurotus ostreatus
Gen. Pleurotus
Fam. Pleurotaceae
Ordin. Agaricales
Clasa Basidiomycetae (2)
4.DESCRIREA SPECIEI
Ciuperca comestibila, lignicola,prezenta in grupuri mari,imbricate,pe trunchiurile batrane de arbori foiosi,indeosebi pe fag.
Cresc etajate,aplicate unele peste altele. Fig 2
Dintr-o baza comuna pot porni mai multe ciuperci cu lungima piciorului diferita, palaria orizontala, in forma de ureche sau scoica, diametrul 5-15 cm , cu margina rasucita.
Fata superioara neteda, cenusie, brun-cenusiu, cenusiu-maronie, negricioasa , se decoloreaza cu varsta.
Fata inferioara cu lamele albicioase sau cenusii, foarte decurent, largi , anastomazate la baza.
Piciorul lateral, scurt de 1-4 cm, gros de 1-3 cm , alb-zbarlit , paros la baza, adeseori lipseste.
Carnea alba,moale,elastica,miros placut,gust dulce.
Sporii cilindrici sau ovoizi ( 8-12 x 3-4 microni ), hialini , netezi , albi in masa . daunatoare, produce putregaiul alb al lemnului.
In Romania, primele culturi au fost organizate incepand cu anul 1973
Valorifica celuloza si hemiceluloza din substrat,cu continut bogat de lignina, cele mai bune rezultate s-au obtinut pe fag,plop,carpen si nuc , exemplele obtinute pe salcie,cires, stejar,artar,cedru sunt necorespunzatoare.
In cultura intensiva se folosesc 8 cicluri pe an cu o productie de 90-100 kg pe metru patrat,pentru 100 kg lemn lemnos se utilizeaza 2,5 litri miceliu solutie. Incepe sa se formeze cand in aer temperatura este cca.15 grade celsius.
Fig 2.Pleurotus ostreatus
Fig.3. Pleurotus ostreatus
Fig.4. Pleurotus ostreatus
5.ORIGINE SI RASPANDIRE
Pleurotus ostreatus este raspandit in toate regiunile impadurite cu clima temperata si tropicala ale globului.In tara noastra aceasta specie se dezvolta cu predilectie pe suprafata trunchiurilor de arbori din padurile de foioase, producand asa numitul putregai alb de lemn.(3)
6.COMPOZITIA CHIMICA
-mevinolin (lovastatin) - in special in corpul fructifer de P. ostreatus, P. saca si P. sapidus ; P. ostreatus produce cantitati maxime de lovastatin cand mediul de cultura contine nitrogen organic 
-poliholozide: - pleuran (?-1,3-D-glucan) in majoritatea speciilor din genul Pleurotus sau diferiti polimeri alcatuiti din xiloza, glucoza, manoza si galactoza in diferite raporturi molare in P. pulmonarius ; o polizaharida acida alcatuita din glucoza, manoza, galactoza si acizi zaharici in P. ostreatus. ?-D-glucani au fost identificati si in P. tuber-regium poliholozide in P. florida , P. sajor-caju 
-lectine: in corpii de fructificatie ai speciilor P. ostreatus si P. cornucopiae; lectinele din P. tuber-regium au specificitate pentru N-acetilglucozamina.
- glicoproteine de tip ubiquitina cu actiune de ribonucleaza in P. ostreatus; din P. tuber-regium a fost izolata proteina pleuturegin, peptida denumita eringin din P. eryngii cu masa moleculara de 10 kDa.
- aminoacizi esentiali in genul Pleurotus ; in corpul fructifer de P. ostreatus predomina alanina, acidul glutamic si ornitina; alaturi de acestia se mai gasesc: acid glutamic, valina, glutamina, glicina, leucina
- lipide, acid oleic si alti acizi grasi nesaturati in P. ostreatus; glicoinozitolfosfosfingolipide: ceramide si cerebrozide in P. ostreatus; steroli in P. eryngii 
- enzime: fenoloxidaze, de exemplu lacaze in P. eryngii, P. ostreatus, P. florida (si P. pulmonarius; glutamin-sintetaza in P. ostreatus, cisteinproteaza in P. ostreatus, D-glucoz-oxidaza in P. ostreatus , o proteaza fibrinolitica in P. ostreatus, lipoxigenaza in P. ostreatus , o proteaza antivirala (pleureryn) si peroxidaze in P. eryngi ; Mn-peroxidaza in P. eryngi , ribonucleaze in P. tuber-regium , P. pulmonarius , P. eryngii, P. ostreatus, doua superoxid dismutaze (SODm si SODc) care contin mangan atomic si respectiv, trivalent in P. olearius. In P. pulmonarius au mai fost identificate enzimele: benzo-[a]-piren hidroxilaza (Maspahy S. si colab., 1999), Mn-peroxidaza, xilanaza, celulaza, ligninperoxidaza, arilalcooloxidaza si o enzima implicata in degradarea aflatoxinei B1. Enzimele ligninolitice din P. sajor-caju degradeaza si juglona .


Fisiere in arhiva (1):

  • Contributii la Studiul Farmacognostic al Speciei Pleurotus Ostreatus.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!