Contribuții Privind Stabilirea unui Raport Optim între Volum și Intensitate pe Parcursul unui An de Antrenament

CAPITOLUL I

INTRODUCERE

1.1 Introducere în problema şi problematica cercetată. Motivarea alegerii temei

Atletismul, ca sport de bază pentru practicarea tuturor celorlalte ramuri de sport creează, celui care îl practică, deprinderi şi calităţi motrice, calităţi morale şi de voinţă necesare atât în viaţa de zi cu zi, cât şi în practicarea sportului de performanţă; de aceea se impune a fi răspândit la întreaga masă de tineri de vârstă şcolară mică şi mijlocie.

Sportul a devenit unul dintre principalele mijloace de cunoaştere şi valorificare a potenţialului biomotric şi intelectual uman, având în acelaşi timp funcţii deosebit de complexe.

Antrenamentul sportiv este un proces pedagogic dirijat în vederea obţinerii unor performanţe ridicate. Antrenorul trebuie să cunoască modul de realizare a performanţei sportive şi să aibă la îndemână instrumentul necesar realizării acestuia.

Probele atletice şi exerciţiile lor specifice servesc nu numai pentru obţinerea unor performanţe înalte în atletism, ele aduc o contribuţie considerabilă şi la pregătirea tinerei generaţii. Exerciţiile atletice permit realizarea unor obiective şi sarcini esenţiale ale pregătirii fizice şi în special ale calităţilor fizice ca viteza, forţa, îndemânarea, rezistenţa. Multilateralitatea atletismului se manifestă prin solicitările diferenţiate ale probelor care oferă largi posibilităţi pentru dezvoltarea multilaterală, pentru activitatea sportivă din cadrul altor ramuri sportive şi pentru organizarea activităţii din timpul liber.

Realizarea performanţelor sportive maxime este condiţionată de respectarea consecventă în cadrul procesului de pregătire sportivă, a principiilor şi regulilor metodice, fiziologice, biochimice etc. în funcţie de particularităţile fiecărei probe şi în corelaţie cu vârsta, sexul şi nivelul de pregătire al atleţilor.

Pentru respectarea acestor cerinţe, antrenorii sunt obligaţi să cunoască foarte bine, atât mijloacele şi metodele generale ale antrenamentului specific fiecărei probe atletice, cât şi căile de obiectivizare strictă a efortului de antrenament. Numai cunoaşterea şi aprecierea în mod obiectiv a solicitării organismului în cadrul fiecărui antrenament permite antrenorului dirijarea ştiinţifică a întregului proces de antrenament.

Solicitarea în antrenament este determinată de doi parametri principali: volumul de lucru şi intensitatea. Acest lucru este valabil pentru fiecare exerciţiu în parte cuprins în planul de pregătire. În afară de evoluţia celor doi parametri principali, valoarea solicitării depinde şi de pauzele de recuperare dintre exerciţii, aşa numita “duritate” a execuţiei. În felul acesta eficacitatea antrenamentului va depinde în primul rând de unitatea dialectică dintre cei trei factori enumeraţi, unitate de care va depinde calitatea procesului de pregătire.

Se apreciază că dintre toţi parametri solicitării, volumul şi intensitatea constituie parametrii cei mai dinamici şi eficienţi, iar posibilitatea evaluării lor obiective creează condiţii necesare pentru dirijarea optimă a procesului de antrenament.

Analiza celor doi parametri principali arată că, dinamica volumului duce la dobândirea formei sportive, iar dinamica intensităţii asigură calitatea ei.

În cadrul ciclului anual de pregătire, solicitarea trebuie să crească treptat în funcţie de adaptarea organismului la efort. Din practică se ştie că pentru adaptarea la efort a tuturor sistemelor şi marilor funcţiuni ale organismului este nevoie de intervale de timp cuprinse între trei-patru săptămâni, adică intervale care reprezintă de fapt etapele de antrenament. În felul acesta ciclurile săptămânale în cadrul unei etape de pregătire sunt identice şi trebuie să se repete.