Contributiii la cunoașterea diversității avifaunistice din jurul perimetrului Băltii Tălăbasca din Județul Galați

Cuprins licență Cum descarc?

INTRODUCERE 3
CAPITOLUL I - REPERE ISTORICE ALE CERCETĂRILOR ORNITOLOGICE ÎN MOLDOVA 5
CAPITOLUL II - CARACTERIZAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ A BĂLŢII TĂLĂBASCA SITUATĂ ÎN PERIMETRUL LUNCII SIRETULUI INFERIOR 9
2.1. Poziţia geografică, delimitarea şi relieful bazinului râului Siret 9
2.2. Geomorfologia zonei 12
2.3. Relieful 12
2.4. Solurile 13
2.5. Reţeaua hidrografică 14
2.6. Clima 15
2.6.1. Temperatura 15
2.6.2. Precipitaţiile 16
2.6.3. Vânturile 16
2.7. Vegetaţia 17
2.8. Fauna 18
CAPITOLUL III - DURATA STUDIULUI, OBIECTIVE URMĂRITE ŞI METODE DE STUDIU FOLOSITE 20
3.1. Durata studiului 20
3.2. Obiective urmărite 20
3.3. Metode de studiu folosite pe durata perioadei de studiu 21
CAPITOLUL IV - ANALIZA TAXONOMICĂ A AVIFAUNEI DIN BALTA TĂLĂBASCA 23
CAPITOLUL V - MIGRAȚIA ȘI DINAMICA SEZONIERĂ A AVIFAUNEI DIN BALTA TĂLĂBASCA 30
5.1. Aspecte referitoare la fenologia speciilor în zona de studiu 30
5.2. Dinamica sezonieră a avifaunei 34
5.2.1. Aspectul hiemal (1 noiembrie – 1 martie) 34
5.2.2. Aspectul prevernal (1 martie – 30 aprilie) 35
5.2.3. Aspectul vernal (1 mai – 15 iunie) 37
5.2.4. Aspectul estival (16 iunie – 15 iulie) 39
5.2.5. Aspectul serotinal (16 iulie – 15 septembrie) 44
5.2.6 Aspectul autumnal (16 septembrie – 31 octombrie) 46
CAPITOLUL VI - ACTIVITĂȚILE UMANE ȘI IMPACTUL LOR ASUPRA AVIFAUNEI DIN BALTA TĂLĂBASCA 48
6.1. Speciile de păsări protejate în zona de studiu 48
6.2. Măsuri de protecție necesare pentru speciile de păsări rare și în declin 55
6.3. Importanța zonelor umede pentru mediu 56
6.4. Rolul zonelor umede 57
6.5. Importanța biodiversității și a avifaunei 57
6.6. Impactul antropic 57
6.7. Scurt istoric al evenimentelor și pagubelor produse în perioada iulie 2005 60
CONCLUZII 59
BIBLIOGRAFIE 63

Extras din licență Cum descarc?

INTRODUCERE
Păsările sunt cele mai desăvârșite dintre toate ființele zburătoare și, datorită capacității lor de a zbura, au reușit să se răspândească în întreaga lume, până la insule izolate și Antartica, unde numeroase alte animale nu pot ajunge.
Evoluția păsărilor, conform paleontologilor, a început în perioada Jurasică, în urmă cu circa 150 de milioane de ani. O mărturie celebră a acestei evoluții o constituie fosilele de Archaeopteryx litographica (figura 1), fiind considerată o formă de trecerea între theropode și păsările adevărate; de asemenea, poate fi considerată și o mărturie a modului în care a evoluat cea mai definitorie caracteristică a păsărilor, și anume zborul.
Fig. nr. 1 – Archaeopteryx litographica (http://forum.zoomania.org)
Păsările trăiesc în medii diferite de viață, în funcție de evoluția caracterelor morfo-fiziologice pe care acestea le-au căpătat. Scheletul prezintă un înalt grad de specializare a structurii, prezentând oase pneumatice, care asigură rigiditatea corpului, sternul împreună cu carena mărește suprafața de inserție a mușchilor pectorali, ochii sunt dispuși pe părțile laterale ale capului, ceea ce permite supravegherea unei suprafețe mai mari și aprecierea corectă a distanței. 
Păsările, de asemenea, dispun și de modalități impresionante de comunicare, mai ales prin semnale optice și acustice. O pasăre reușește să transmită prin sunete melodioase informații cu privire la starea fiziologică, identitatea specifică, locul pentru cuibărit, semnale de alarmă, sursa de hrană.
Balta Tălăbasca (figura 2), este o zonă care atrage numeroase specii de păsări fie pentru popas în timpul migrației, fie ca oaspeți de vară sau de iarnă, aceasta deorece oferă o bogată sursă trofică și un loc propice pentru cuibărit. Tocmai datorită acestui fapt, Balta Tălăbasca este inclusă în aria de protecție avifaunistică și situl de importanță comunitară ROSPA0071 respectiv ROSC10162 Lunca Siretului Inferior, fiind parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, încă din anul 2007 (Agenția pentru Protecția Mediului Galați).
Doresc să mulțumesc, în mod special, domnișoarei conf. dr. Carmen Gache, pentru îndrumarea pe tot parcursul ieșirilor pe teren, pentru sfaturile și ajutorul acordat fără de care nu ar fi fost posibilă redactarea acestei lucrări.
Fig. nr. 2 – Balta Tălăbasca
CAPITOLUL I
REPERE ISTORICE ALE CERCETĂRILOR ORNITOLOGICE ÎN MOLDOVA
Cele mai vechi informaţii ornitofaunistice din Moldova au fost publicate încă din 1714 şi aparţin suedezului E. H. Schneider, reprezentând consemnări cu privire la păsările cu valoare cinegetică întâlnite pe teritoriul Moldovei. După doi ani, la 1716, apare Descriptio Moldaviae unde autorul D. Cantemir, pe lângă animalele sălbatice şi domestice pe care le descrie, menţionează şi abundenţa păsărilor de vânat.
În 1838, apare Ornitologia Populară Română de Simion Florea Marian; în această lucrare, pe lângă numele populare ale păsărilor, găsim şi legende, credinţe, superstiţii şi obiceiuri legate de viaţa lor.
În perioada anilor 1891 – 1905, O. J. Luzecki realizează observaţii avifaunistice în Bucovina, care vor fi citate de R. W. Dombrowski şi D. Linţia în Păsările României. Autorul vorbeşte despre istoria generală a păsărilor şi pune bazele nomenclaturii sistematice ştiinţifice a ornitologiei româneşti, conținând explicații despre cuibărit, nutriție, migrație, culegerea denumirilor populare.
În 1904, G. Belinschi scria despre păsările folositoare din regiunea Piatra-Neamţ, iar în 1923, sunt publicate note ale biologului C. Motaş cu privire la migraţia păsărilor pe teritoriul Moldovei. C. Motaș este cunoscut prin diferitele teme abordate, publicând 12 note în colecția Cunoștințe folositoare.

Fisiere în arhivă (1):

 Contributiii la Cunoasterea Diversitatii Avifaunistice din Jurul Perimetrului Baltii Talabasca din Judetul Galati.doc

Imagini din acest licență Cum descarc?