Controlul financiar

Cap.I-Actul managerial de conducere

1.1-Conceptul de act managerial de conducere

Încă de la inceptu, definiţia managementului a suferit diverse modificări cu scopul de a se ajunge la o forma acceptată de toţi autorii. În literatura de specialitate pot fi întâlnite mai multe definiţii, cu mici diferenţe de la un autor la altul.

Din punct de vedere istoric, managementul s-a individualizat ca o artă, dar pe măsura acumulării experienţei şi a apariţiei unor noi concepte şi teorii, managementul a căpătat caracteristicile unei ştiinţe.

Etimologic, termenul de management provine din latinescul „manuss” cu înţelesul de „mână”, fiind o substantivizare a verbului „maneggiare”, sinonim cu verbul „to manage”, care se traduc prin: „a dirija”, „a conduce”, „a coordona” grupuri de oameni.

Complexitatea semantică a termenului i-a determinat pe specialişti să-i atribuie mai multe sensuri, şi anume:

a) managementul constituie o ştiinţă, un ansamblu organizat de concepte, principii, metode şi tehnici prin care sunt analizate şi explicate, în mod sistematic, fenomenele şi procesele care se produc în conducerea organizaţiilor;

b) managementul este o activitate practică, componentă a diviziunii sociale a muncii, în afara căreia este de neconceput dezvoltarea oricărei organizaţii;

c) managementul reprezintă de asemenea o artă, care constă în măiestria managerului de a aplica, la realităţile diferitelor situaţii, cu rezultate bune, în condiţii de eficienţă, cunoştinţele ştiinţifice.

Managementul ca process doreşte atingerea unor obiective utilizând resurse: oameni, materiale, spaţii, timp. Resursele sunt considerate input-uri în proces, iar obiectivele output-uri, succesul unei bune conduceri fiind dat de raportul dintre ieşiri şi intrări, care reprezintă productivitatea organizaţii.

Managementul ca disciplină este un domeniu al ştiinţei cu principii, concepte şi teorii proprii, iar scopul său este ca acestea să fie învăţate şi înţelese pentru a fi aplicate cu succes. Arta conducătorului înseamnă priceperea de a transpune această teorie în practică.

Managementul ca personal face referire la oamenii care, în diferite colective, sunt responsabili de coordonarea şi conducerea organizaţiei. Managerii sunt persoane individuale care conduc un anumit nivel ierarhic al organizaţiei.

Managementul ca mijloc de a face carieră este aplicat si aduce un profit substanţial organizaţiei ,ca atare, persoanele implicate în acest proces au posibilitatea să-şi arate calităţile şi să urce treptele ierarhice, chiar până în vârful piramidei. „ Procesul de management” presupune ca una sau mai multe persoane să coordoneze activitatea altor persoane, pentru a obţine rezultate, care nu pot fi atinse de nici o persoană care acţionează singură.

Managerul persoana a cărei activităţi principale sunt o parte a procesului de conducere. El planifică şi ia decizii, organizează, conduce şi controlează resursele umane, financiare, fizice şi informaţionale. El se confruntă cu o varietate extraordinară de situaţii, muncind chiar şi 60ore/săptămână.

Se disting trei nivele de conducere: conducerea de nivel superior (top management), conducerea de nivel mediu (middle management) şi conducerea de nivel inferior (low management).