INTRODUCERE 3 CAPITOLUL I 4 FRAUDE SI FALSIFICARI IN COMERTUL CU VINURI 4 CAPITOLUL II 9 STUDIUL ACTUAL AL CUNOSTINTELOR PRIVIND COMPOZITIA CHIMICA A VINULUI 9 2.1 ACOOLII DIN VIN 10 2.1.1 Alcoolii monohidroxilici 10 2.1.1.1 Alcoolul etilic 10 2.1.1.2 Alcoolul metilic 11 2.1.1.3 Alcoolii superiori 12 2.1.2 Alcoolii polihidroxilici 14 2.2 ACIZII DIN VIN 17 2.2.1 Aciditatea vinului 18 2.2.2 Aciditatea totala 18 2.2.3 Aciditatea volatila 19 2.2.4 Aciditatea fixa 20 2.2.5 Aciditatea reala 21 2.2.6 Efectul tampon 22 2.3 ALDEHIDE DIN VIN 22 2.4 ESTERII DIN VIN 23 2.5 COMPUSII AZOTATI DIN VIN 24 2.6 COMPUSII FENOLICI DIN VIN 25 2.7 LIPIDELE DIN VIN 26 2.8 COLOIZII VINULUI 27 2.9 EXTRACTUL 27 2.10 SUBSTANTELE MINERALE DIN VIN 28 2.11 CENUSA 30 2.11.1 Alcalinitatea cenusii 30 2.12 GAZELE DIN VIN 31 2.12.1 Bioxidul de carbon 31 2.12.2 Oxigenul 32 2.12.3 Azotul 32 CAPITOLUL III 34 MATERIAL SI METODA DE LUCRU FOLOSITA 34 3.1 MATERIALUL FOLOSIT 34 3.2 METODA DE LUCRU 34 3.2.1 Determinarea alcoolului din vin 34 3.2.2 Determinarea glicerolului din vin 35 3.2.3 Determinarea cenusii 36 3.2.4 Determinarea extractului sec total 36 3.2.4.1 Determinarea extractului total prin metoda refractometrica 37 3.2.5 Determinarea caracteristicilor cromatice 38 3.2.5.1 Determinarea intensitatii colorante 38 3.2.5.2 Determinarea nuantei sau tenta 38 CAPITOLUL IV 41 REZULTATELE OBTINUTE SI INTERPRETAREA LOR 41 CONCLUZII 53 BIBLIOGRAFIE 54
INTRODUCERE In Romania, viticultura constituie un sector foarte important al agriculturii, fiind una din ocupatiile stravechi ale poporului roman, ea asigurand necesarul de struguri si vin pentru consumul intern, dar si crearea unor mari disponibilitati pentru export. In conditiile in care tara noastra este membru cu drepturi depline in Uniunea Europeana si trebuie sa faca fata concurentei cu marii producatori de vinuri din tari cu o bogata traditie viticola, viticultura Romaniei trebuie sa evolueze rapid, in sensul obtinerii de vinuri de inalta calitate, prin valorificarea maxima a potentialului ecopedoclimatic de care dispune din belsug. Ca tara a Uniunii Europene, Romania, in politica sa viticola, va trebui sa tina seama de tendintele existente la nivel mondial ca: globalizarea, ecologizarea, promovarea calitatii si liberalizarea comertului mondial cu struguri, stafide, vinuri si distilate. Globalizarea si liberalizarea comertului mondial cu produse viti-vinicole a indus necesitatea creerii unui echilibru intre productie si consum, pentru evitarea formarii de stocuri nevandabile, prin reducerea drastica a suprafetelor de vii la nivel mondial, introducerea restrictiilor tehnologice si oenologice in plantatie si crama. Ecologizarea a introdus necesitatea crearii unui echilibru intre cantitatea si calitatea recoltei, promovand produsele ecologice sau biologice cu insusiri de necontestat, provenite din areale strict delimitate, unde aplicarea secventelor tehnologice din vie si crama sunt restrictive, cu referire speciala la folosirea ingrasamintelor, pesticidelor si irigatiei in plantatiile viticole, sau la limitarea randamentelor in must, a folosirii enzimelor si levurilor selectionate, a limpezitorilor sau stabilizatorilor chimici, precum si a corectiilor chimice (zahar, aciditate, tanin). CAPITOLUL I FRAUDE SI FALSIFICARI IN COMERTUL CU VINURI Frauda este "un act savarsit cu rea credinta spre a trage foloase de pe urma atingerii aduse drepturilor altuia" Se considera falsificare: - adaosul oricarei substante naturale sau sintetice in produse, in scopul mascarii unor defecte ale acestora, precum si in scopul modificarii sau conferirii de proprietati pe care produsele nu le justifica prin compozitia lor naturala sau prin retetele de fabricatie. - "schimbarea compozitiei fara a se schimba specificatiile de pe eticheta". Francezii considera ca frauda se prezinta sub doua aspecte: 1. Inselaciune care este o frauda de prezentare a marfii 2. Falsificarea este o frauda asupra compozitiei marfii. 1.1 SCURT ISTORIC AL FRAUDELOR LA VINURI Iata cateva ecouri din presa vremii privind fraudele si falsificarile, din domeniul vinului, in zona aradeana: - 1840-1874 - Se falsificau vinuri renumite, "de Minis". Se preconiza ca vinurile " imitate " sa nu poata fi vandute. - 1880 - Pentru falsificarea vinurilor rosii-se folosea "fucsina" (colorant mineral). S-a cerut interzicerea fabricarii si vanzarii substantelor colorante sintetice si comis-voiajori de control. S-au confiscat vinuri falsificate. - 1885 - Sub denumirea de "vin de Minis" se vindeau vinuri slabe, de ses sau din gradini, ceea ce constituie de asemenea frauda. - 1893 - S-a cerut interzicerea procedeelor tehnologice care sub pretextul imbunatatirii calitatii vinului il depreciau. Apare Legea privind interzicerea vinurilor artificiale. - 1895 - Nu se respecta legea privind interzicerea vinurilor artificiale (ca si in zilele noastre n.n). - 1897 - Scade consumul de vinuri superioare din cauza vinurilor falsificate cat si a concurentei vinurilor dalmatiene. Urmare legii de interzicere a vinurilor artificiale din 1893 si a masurilor energice din 1897, 1908 A aparut Legea pentru evidenta vinurilor si miscarea lor. - 1912-1913 Se preconiza crearea unei Societati anonime pentru valorificarea vinului - 1923 - Apare Legea pentru represiunea fraudelor (si in comertul cu vinuri) - 1928 - in ziua de 27 ian. s-a desfasurat la Arad o mare adunare a viticultorilor la chemarea sindicatului viticol, impotriva falsificarilor de vinuri.
1. BANU C. si colab., 2013- Industria alimentara intre adevar si frauda, Editura ASAB, Bucuresti; 2. BADUCA C., 2003- Bazele biotehnologiilor vinicole , Editura Sitech 3. COTEA D. V., 1985- Tratat de oenologie, vol.I, Vinificatia si biochimia vinului , Editura Ceres, Bucuresti; 4. COTEA D. V., SAUCIUC H.J., 1988- Tratat de oenologie, vol.II, Limpezirea, stabilizarea si imbutelierea vinului, Editura Ceres, Bucuresti; 5. COTEA D. V., POMOHACI N., GHEORGHITA M., 1982- Oenologie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti; 6. COTEA D. V., ZANOAGA V. C., COTEA V. V., 2009 - Tratat de oenochimie, vol. I, Editura Academiei Romane, Bucuresti 7. DINU I., 1988- Studiul posibilitatilor tehnologice de obtinere a vinurilor rosii in Podgoria Drincii, judetul Mehedinti. Teza de doctorat, Universitatea din Craiova; 8. GHEORGHITA M., si colab., 2000- Oenologie, vol.I, Prelucrarea strugurilor si producerea vinurilor, Editura Ceres, Bucuresti; 9. GHEORGHITA M., CAMELIA MUNTEAN, BADUCA C., 2002-Oenologie vol.II, Obtinerea, pastrarea si conditionarea produselor vinicole, Editura Sitech, Craiova; 10. MACAU M. ILIE, 1994- Studiul potentialului oenologic al podgoriei Simburesti. Teza de doctorat, Universitatea de Stiinte Agronomice - Bucuresti; 11. MIHALCA AL., si colab., - Calitatea vinurilor rosii din princi palele podgorii ale R.S. Romania, Lucrari stiintifice ICVV, vol. V. 1974. 12. MIHALCA A., IANCU G., 2002 - Mustul si vinul in legislatie. Metode pentru identificarea falsurilor, Arad 13. MUNTEAN CAMELIA, BADUCA C., STOICA FELICIA, 2001- Operatii si metode de analiza si control in industria vinicola, Editura Sitech, Craiova; 14. MUNTEAN CAMELIA, 2001- Materii prime pentru industria vinicola, Editura Sitech, Craiova; 15. MUNTEAN CAMELIA, 2012 - Tehnologii in industria vinicola, Ed. Sitech, Craiova 16. TIRDEA C., si colab., 2000- Tratat de vinificatie, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iasi. 17. *** Requeill des methodes internationales d'analise des vins et du mouts. OIV, Paris, 1990.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
