Convenția de Arbitraj

Introducere

În cadrul arbitrajului comercial internaţional, convenţia de arbitraj îndeplineşte mai multe funcţii importante. Cea mai importantă dintre ele, în contextul actual, este cea care arată că părţile au convenit să regleze litigiile lor pe calea arbitrajului. Acest element al consimţământului este esenţial, deoarece fără de acesta nu putem vorbi despre un arbitraj valabil.

Majoritatea juriştilor contemporani menţionează importanţa particulară a faptului că arbitrajul comercial internaţional se bazează pe acordul părţilor.

Procedura arbitrală este considerată ca fiind o expresie a voinţei părţilor şi, sub fundamentele autonomiei de voinţă, se pretinde uneori că arbitrajul comercial internaţional este liber faţă de imperativele dreptului naţional şi considerat ca fiind denaţionalizat şi delocalizat.

Odată ce părţile au dat consimţământul lor procedurii de arbitraj, se interzice să se recurgă la arbitraj în mod unilateral. De asemenea, dacă Convenţia de Arbitraj este parte componentă a contractului original încheiat între părţi şi dacă termenul acestui contract a expirat, obligaţia de a se supune arbitrajului survine în mod automat.

Actualitatea temei de cercetare reiese din faptul că anume convenţia de arbitraj, este o cale extrajudiciară de soluţionare a litigiului comercial cu element de extranietate. Convenţia de arbitraj este o parte componentă a arbitrajului comercial internaţional, deoarece aceasta este o modalitate mai eficace de soluţionare a litigiilor şi mai rapidă, ceea ce prezintă un moment interesant şi convenabil pentru agenţii economici, faţă de celelate instanţe, unde procedura este de o durată cu mult mai îndelungată.

Principalul avantaj al arbitajului comercial este neutralitatea părţilor, şi faptul că consimţămîntul părţilor este fundamentul esenţial al unui sistem de arbitraj comercial internaţional care se bazează pe voinţă(adică părţile recurg binevol şi sunt deacord cu hotărîrea judecătorească).

Scopul şi sarcinile lucrării ar fi următoarele:

1.elucidarea specificului arbitrajului;

2.definirea conceptului;

3.prezentarea procedurii în faţa arbitrajului comercial internaţional

4.exprimarea anumitor teze sau opinii(cum se execută aceste hotărîri)

Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific al cercetării.

În cadrul acestui context este folosită metoda analizei istorice care este folosită pentru cercetarea originii, metoda analizei comparative (analizei logice, deductive, inductive, generalizare specificare)utilizate pe tot parcursul tezei, mai este folosita şi metoda analizei sistematice care se utilizează pentru cercetarea regulilor juridice ce sunt stabilite în arbitrajul comercial internaţional.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică a lucrării.

Elemente de momente ştiinţifice prezintă analiza unor noi aspecte esenţiale ce conţine arbitrajul comercial internaţional. Ca fenomen juridic complex, aceste elmente s-au concretizat în următoarele teze principale:

de exemplu s-a facut un studiu de cercetare comercial internaţional şi comercial intern, determinarea locului şi rolului arbitrajului comercial internaţional în soluţionarea litigiilor economice.

Volum. Lucrarea dată cuprinde 107 pagini

Structura lucrării. Această lucrare se propune de ase concentra în problema importanţei convenţiei de arbitraj, pentru soluţionarea litigiilor ce apar între agenţi economici din diferite state şi pentru a expune toate aspectele acestei probleme cuprinde trei capitole dintre care:

Capitolul I “Conceptul şi autonomia juridică a convenţiei de arbitraj” prezintă o sinteză şi o analiză a conceptului convenţiei de arbitraj prin prisma expunerii cîtorva definiri a convenţiei, date de către mai mulţi autori inclusiv şi cei străini. Autonomia convenţiei de arbitraj este oglindită în două moduri, respectiv autonomia convenţiei de arbitraj în raport cu contractul principal şi autonomia convenţiei de arbitraj în raport cu legile statale.

Capitolul II-“Clauza de arbitraj şi compromisul”-cuprinde cinci paragrafe unde sunt abordate cîteva caracteristici ale clauzei de arbitraj cum sunt elementele fundamentale, dispoziţiile facultative, autonomia clauzei de arbitraj şi compromisul.

Capitolul III-“Formarea şi efectele convenţiei de arbitraj”-aici am oglindit modul de formare a convenţiei de arbitraj, prin consimţămînt, arbitrabilitate ş.a., de asemeni efectele convenţiei.

Astfel, privită în intimitatea ei, convenţia de arbitraj se învederează ca bivalentă avînd şi ea, la fel caîntreaga instituţie a arbitrajului o dublă componenţă, aceasta făcînd posibilă o pluralitate de soluţii.