Conversiune

Cuprins licenta Cum descarc?

SIGLE SI ABREVIERI.6
ARGUMENT.7
1. CONSIDERATII GENERALE SI INTRODUCTIVE PRIVIND DOMENIUL FORMARII CUVINTELOR IN LIMBA ROMANA.9
1.1. Importanta domeniului in procesul de imbogatire si cultivare a vocabularului.9
1.2. Principalele procedee formative in limba romana si productivitatea lor.10
1.2.1. Derivarea.10
1.2.2. Compunerea.16
1.2.3. Conversiunea.19
2. CONVERSIUNEA - MIJLOC PRINCIPAL DE IMBOGATIRE A VOCABULARULUI LIMBII ROMANE.21
2.1. Definirea conceptului. Acceptii ale termenului.21
2.2. Mecanismul conversiunii. Instabilitatea granitelor dintre diferitele clase de cuvinte.24
2.2.1. Mijloace morfologice. Convertori.24
2.2.2. Mijloace sintactice.25
3. CONVERSIUNEA INTERMORFOLOGICA .28
3.1. Substantivizarea.28
3.1.1. Substantivizarea adjectivului.28
3.1.2. Substantivizarea pronumelui.29
3.1.3. Substantivizarea numeralului.31
3.1.4. Substantivizarea formelor verbale nepersonale.32
3.1.4.1. Participiul.32
3.1.4.2. Supinul.33
3.1.4.4. Statutul infinitivului ,,lung".37
3.2. Adjectivizarea.38
3.2.1. Adjectivizarea substantivului.38
3.2.2. Adjectivizarea pronumelui.39
3.2.3. Adjectivizarea unor forme verbale nepersonale.40
3.2.3.1. Participiul.40
3.2.3.2. Gerunziul.42
3.2.4. Adjectivizarea adverbului.46
3.3. Adverbializarea.47
3.3.1. Adverbializarea substantivului.47
3.3.2. Adverbializarea adjectivelor.48
3.3.3. Adverbializarea unor forme verbale.50
3.3.4. Adverbializarea pronumelui.51
3.3.5. Adverbializarea numeralului.51
3.3.6. Adverbializarea prepozitiei.52
3.4. Treceri inspre clasa verbului.52
3.5. Treceri inspre clasa prepozitiei.56
3.6. Treceri inspre clasa conjunctiei.58
3.7. Treceri inspre clasa interjectiei.59
4. CONVERSIUNEA INTRAMORFOLOGICA.61
4.1. Eponimia.61
4.2. Antonomaza.62
CONCLUZII.64
BIBLIOGRAFIE.65


Extras din licenta Cum descarc?

ARGUMENT.
Stilistica este o disciplina autonoma, ancorata insa intr-un amplu dialog interdisciplinar cu: teoria, critica si estetica literara, naratologia, poetica, semiotica, istoria limbii literare, gramatica, semantica, pragmatica, analiza discursului etc. Intr-un astfel de climat de interdisciplinaritate si de transdisciplinaritate este absolut necesar ca stilisticianul sa aiba o vasta cultura filologica. 
Lucrarea de fata reprezinta o cercetare din perspectiva stilistica a unui fapt de natura lexical-gramaticala, expresie elocventa a interdisciplinaritatii: conversiunea. 
Conversiunea sau schimbarea valorii gramaticale este un procedeu de expansiune lingvistica interna, un procedeu de formare de noi cuvinte, pornind de la baze lexicale existente in limba. 
Transferul dintr-o clasa lexico-gramaticala in alta se realizeaza prin schimbarea comportamentului gramatical - cuvantul supus transferului isi insuseste caracteristicile morfologice si sintactice ale clasei de adoptie - si, deseori, prin modificarea continutului semantic al cuvantului transformat.
Am considerat importanta documentarea cat mai temeinica a faptelor de limba, fara de care exista mai multe riscuri ca observatiile teoretice sa fie neadecvate, partiale. Am folosit, in general, exemple atestate; exemplele construite nu sunt discutabile din punctul de vedere al acceptabilitatii. 
Sursele exemplelor sunt variate: texte literare (beletristice si eseistice), texte de romana vorbita (corpusuri editate, texte brute postate pe internet), texte din mass-media (mai ales din cea scrisa). Foarte util, in special pentru perioada veche, a fost corpusul de texte electronice al Institutului de Lingvistica ,,Iorgu Iordan - Al. Rosetti" din Bucuresti. 
Asadar, folosim atat lucrari ,,clasice", in varianta editata, printata, cat si lucrari in varianta electronica; pentru acestea din urma, nu precizam numarul paginii de unde a fost excerptat exemplul. De asemenea, utilizam si exemple extrase din diverse dictionare: in primul rand, DA si DLR, dar si altele (TDRG3, CDER, etc.).
Lucrarea este alcatuita din patru capitole, in care abordam, din unghiuri complementare, aspectele care fac din clasa studiata o clasa problematica si, care, in acelasi timp, dau seama de originalitatea, de specificul ei. 
In primul capitol am realizat o scurta descriere a lucrarii (obiectivele, perspectiva adoptata, structura, metoda de lucru si sursele exemplelor).
Si capitolul urmator, II: Conversiunea - mijloc principal de imbogatire a vocabularului limbii romane, are caracter introductiv. In acesta, ne-am oprit asupra diverselor clasificari din principalele lucrari romanesti care au avut ca tema (exclusiva sau partiala) adverbul. 
Cel de-al III capitol face referire la Conversiunea intermorfologica unde are loc un prim criteriu de clasificare a tipurilor de conversiune se are in vedere clasa morfologica in care se incadreaza noul cuvant. Din acest punct de vedere se poate vorbi despre substantivizari, adjectivizari sau adverbializari ale unor parti de vorbire; sunt situatiile cele mai frecvente, dar nu singurele. 
In cel de-al IV capitol se intituleaza Conversiunea intramorfologica, unde am dat discutie unor figuri cum sunt eponimia si antonomoza. 
Scopul acestui demers nu a fost de a critica aceste clasificari, ci de a oferi o imagine a dificultatii tipologizarii adverbelor, dificultate care provine din natura semantico-pragmatica si sintactica a acestor unitati. 
Tema prezentarii de fata o constituie cercetarea unor cuvinte formate prin acest procedeu in limba romana actuala, in general, si in perioada postdecembrista, in special. Desi ne-am propus, nu am reusit, in toate situatiile, sa datam cu exactitate aparitia acestor termeni, din mai multe motive: in primul rand, Dictionarul limbii romane (DLR), pana acum cativa ani singurul care oferea o plasare in timp a genezei cuvintelor, nu a avut ragaz sa inregistreze faptele recente de limba care au stat la baza prezentului studiu; pe de alta parte, multe dintre cuvintele formate prin conversiune se situeaza oarecum la periferia vocabularului.
CAPITOLUL I. CONSIDERATII GENERALE SI INTRODUCTIVE PRIVIND DOMENIUL FORMARII CUVINTELOR IN LIMBA ROMANA
1.1. Importanta domeniului in procesul de imbogatire si cultivare a vocabularului.
La momentul potrivit, am subliniat ca necesitatile de imbogatire a vocabularului sunt satisfacute nu numai prin recurgerea la imprumuturi din alte limbi, ci si prin folosirea unor mijloace exclusiv interne, de care urmeaza sa ne ocupam in capitolul de fata. 
Inainte de a studia principalele procedee interne de imbogatire a vocabularului romanesc (adica derivarea si compunerea), sunt necesare cateva precizari referitoare la familia lexicala si la statutul acestui compartiment al limbii pe care ne-am obisnuit sa-l numim formarea cuvintelor. 
Unii lingvisti romani si straini includ formarea cuvintelor in morfologie cu care cea dintai seamana indeosebi prin caracterul ei sistematic (atat de vizibil mai ales in domeniul derivarii).
Astfel, asa cum, spre exemplu, orice verb romanesc se termina la persoana a II-a sing. a indicativului prezent in i plenison, silabic sau foarte scurt (afli, bei, poti), tot asa de la aproape orice verb se poate forma, in limba noastra, un nume de agent cu ajutorul sufixului!tor (cf.: scriitor, muncitor, alergator etc.). 
Se poate spune ca, in ambele cazuri, avem de-a face cu un numar relativ mic de reguli dupa care se creeaza atat noile cuvinte, cat si formele gramaticale ale unui cuvant supus flexiunii.
Alti cercetatori considera ca sistemul de formare a cuvintelor trebuie inglobat in studiul vocabularului, adica al disciplinei lingvistice cunoscute sub denumirea de lexicologie. 
In sfarsit, nu lipsesc nici cei care vad in formarea cuvintelor o ramura distincta a lingvisticii, fiindca ea ocupa, intr-adevar, un loc de tranzitie intre vocabular si structura gramaticala. 
Considerind (cu rezervele de rigoare) ca formarea cuvintelor este o sectiune a lexicologiei (in sens foarte larg), ne intemeiem pe faptul ca aceasta duce la crearea de noi unitati lexicale pe baza celor care exista deja intr-o limba data. In acelasi timp, urmam o conceptie care este, practic, aproape definitiv impusa in invatamantul romanesc de toate gradele si care consta in studierea sistemului de formare a cuvintelor in cadrul vocabularului.


Fisiere in arhiva (1):

  • Conversiunea - procedeu mixt de imbogatire a vocabularului.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

1. Apostolatu, Ionel, Condensarea lexicala in limba romana, lucrare prezentata in cadrul Colocvialul Internationalul ,,Discursul intelectual la raspantiile istoriei", Galati, 12 mai, 2007 si publicata in Actele Colocviului.
2. Apostolatu, Ionel, Formarea cuvintelor in limba romana, Tipografia DIDFR, Galati, 2006.
3. Avram, Mioara, Treceri de la o parte de vorbire la alta, in Gramatica pentru toti, Bucuresti, Editura Academiei, 1986.
4. Carabulea, Elena, Popescu-Marin, Magdalena, Exprimarea numelui de actiune prin substantive cu forma de infinitiv lung si supin, in SMFC, vol. al IV-lea, Editura Academiei, Bucuresti, 1967.
5. Campeanu, Eugen, Substantivul - studiu stilistic, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1975
6. Chis, Dorina, O importanta resursa terminologica - numele proprii, in Analele Universitatii de Vest, Timisoara, 2005. COJA, Ion, Substantivarea adjectivelor care denumesc insusiri omenesti negative, in SMFC, vol. al III-lea.
7. Constantinescu-Dobridor, Gh., Dictionar de termeni lingvistici, Editura Teora, Bucuresti, 1998.
8. Coteanu, Ion, Formarea cuvintelor in limba romana, Bucuresti, EUB, 2007.
9. Diaconescu, Ioana, Substantivarea adjectivului in limba romana, in SMFC, vol. al III-lea.
10. Dragomirescu, Ghe. N, Dictionarul figurilor de stil, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1995.
11. Hristea, Theodor (coord.), Sinteze de limba romana, Editura Albatros, Bucuresti, 1984.
12. Hristea, Valentina, Adjectivarea gerunziului, in SMFC, vol. IV 
13. Pana Dindelegan, Gabriela, Aspecte ale substantivizarii in romana actuala. Forme de manifestare a substantivizarii adjectivului, in vol. Aspecte ale dinamicii limbii romane actuale, partea I Morfosintaxa, Editura Universitatii din Bucuresti, 2004
14. Pana Dindelegan, Gabriela, Teorie si analiza gramaticala, editia a II-a, Bucuresti, 1994 
15. Sala, Marius, 101 cuvinte mostenite, imprumutate si create, Editura Humanitas, Bucuresti, 2010.
16. Sporis, Valerica, Valori expresive ale conversiunii. Substantiv(iz)area, in Analele Universitatii ,,1 Decembrie", Seria Philologica, Tom 3, Alba Iulia, 2005
17. Stoichitoiu-Ichim, Adriana, Creativitate lexicala in romana actuala, Editura Universitatii din Bucuresti, Bucuresti, 2006 
18. Serban, Vasile, Evseev, Ivan, Vocabularul romanesc contemporan. Schita de sistem, Editura Facla, Timisoara, 1978 
19. Sporis, Valerica, Valori expresive ale conversiunii. Adjectiv(iz)area, in Analele Universitatii ,,1 Decembrie", Seria Philologica, Tom 3, Alba Iulia, 2005 
20. Todi, Aida, Consideratii asupra conversiunii in limba romana actuala, in vol. Aspecte ale dinamicii limbii romane actuale, partea I Morfosintaxa, coord. Gabriela Pana Dindelegan, Editura Universitatii din Bucuresti, 2004.


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!