Corelații macroeconomice ale integrării

Cuprins licență Cum descarc?

CONTINUT 2
INTRODUCERE 4
CAPITOLUL I 5
1. GLOBALIZARE, REGIONALIZARE SI INTEGRARE 5
1.1. RAPORTUL GLOBALIZARE - REGIONALIZARE - ECONOMIE NATIONALA 8
1.1.1. Conceptul de integrare 8
1.1.2. Integrarea globala 10
1.1.3. Integrarea regionala 14
1.1.4. Integrarea economica 18
1.1.5. Consecinte ale crearii unei zone de comert liber. Efectul crearii de comert si efectul deturnarii de comert 23
1.1.6. Aranjamente monetare internationale 26
CAPITOLUL II 28
2. INTEGRAREA IN EUROPA 28
2.1. ACORDURILE EUROPENE SI CONDITIILE DE ADERARE LA UNIUNEA EUROPEANA 35
2.1.1. Atractivitatea TECE pentru Uniunea Europeana 35
2.1.2. De la cooperare la aderare, prin Acordurile Europene 36
2.1.3. Conditiile si criteriile de aderare a TECE la Uniunea Europeana 37
2.2. FACTORI DE INFLUENTA A PERFORMANTELOR ECONOMICE IN TARILE CANDIDATE. EVOLUTII COMPARATIVE 38
2.2.1. Ritmul si caliatea reformelor 38
CAPITOL III 41
3. ROMANIA, CA TARA CANDIDATA 41
3.1. RELATIILE ROMANIEI CU UNIUNEA EUROPEANA - ETAPE 43
3.2. STADIUL NEGOCIERILOR DE ADERARE A ROMANIEI LA UNIUNEA EUROPEANA 43
3.2.1. Drumul spre dezvoltare 46
3.2.2. Factori interni si externi in limitarea integrarii Romaniei in Uniunea Europeana 48
CAPITOLUL IV 50
4. CASTIGATORI SI PREDANTI AI PROCESULUI DE INTEGRARE EUROPEANA 50
4.1. DIRECTII POSIBILE DE DEZVOLTARE A ROMANIEI, FUNCTIE DE ESTIMAREA COSTURI - BENEFICII INTER-SECTORIALE IN PERSPECTIVA ADERARII LA UE 53
4.1.1. Impactul Acordului de Asociere la UE asupra Romaniei 53
4.1.2. Asistenta financiara 54
4.1.3. Efortul propriu al Romaniei pentru imbunatatirea performantelor economice 54
4.1.4. Impactul Integrarii asupra statelor din Centrul si Estul Europei candidate UE 57
CONCLUZII 61
BIBLIOGRAFIE 64

Extras din licență Cum descarc?

Toate lucrurile din lume au un scop. Si aceasta lucrare de diploma s-a nascut cu un scop anume. Scopul era Diploma de licenta, obtinerea acesteia dupa patru ani de studii in cadrul Universitatii de Vest din Timisoara.
Tema lucrarii s-ar parea prea discutata in zilele noastre, cu care se ocupa majoritatea oamenilor, indiferent de ocupatie si varsta. Este adevarat, ca se vorbeste mult despre Uniunea Europeana, o realitate existenta, spre care aspira majoriatatea tarilor Europei. Europa ne a dat sansa, sa traim in ea in mod european, restul depinde de noi, daca traim cu aceasta oportunitate sau respingem dezvoltarea si bunastarea economica a vietii noastre.
Omenirea se afla in prezent confruntata cu probleme grave este foarte adevarat. Dar in trecut ea nu a fost oare confruntata cu probleme grave? Unii spun da, dar acum au aparut probleme globale. Complexitatea a crescut, de aceea se cer revizuite si optica si instrumentele cu care operam. Intr-adevar, in aceasta perioada complicata nu numai problemele sunt grave. Mai grav este ca ele continua sa fie abordate in termeni traditionali, in optica si cu instrumentele utilizate in trecut. Intelegerea si stapanirea complexitatii actuale solicita in mod necesar o intelegere a lucrurilor, noi concepte, noi paradigme si noi optiuni. Integrarea in lume trebuie inteleasa ca fiind ceva natural. 
Uniunea Europeana este gruparea economica ce a inregistrat succesul de cea mai lunga durata in cadrul procesului integrator. Este o grupare alcatuita din 15 tari dezvoltate si industrializate, desi nivelul de industrializare difera semnificativ intre tarile membre.
In lucrarea mea am incercat sa analizez in capitolul I realitatea: globalizarea si formele de integrare (integrarea globala, regionala, economica, precum si formele acestor integrari) existente in lume, cu care incearca lumea sa explore noua stare a economiei, care nu se mai seamana cu cea traditionala. Prin efectuarea acestor analize am pus accent pe efectele macroeconomice produse ale acestor integrari asupra tarilor care participa intr-un asemenea proces.
In capitolul II am realizat o prezentare a celei mai reusite forme de integrare existenta in lume, Uniunea Europeana si a efectelor economice care decurg din calitatea de membru si calitatea de candidat a tarilor la participarea in procesul de integarare.
Extinderea UE este in beneficul tuturor. Europa isi va consolida rangul de mare putere economica prin suplimentarea PIB-ului cu inca 10% si formarea unei piete interne de 500 milioane consumatori. Din punct de vedere politic, extinderea va garanta pacea si stabilitatea pe continent. 
Capitolul III este dedicata Romaniei, ca tara candidata la Uniunea Europeana. Colapsul regimurilor comuniste din Europa Centrala si de Est si optiunea ferma a acestor state de a adopta modelul economiei libere au reprezentat doua evenimente fara precedent in istoria mondiala. Inca din 1990, Romania, ca de altfel si celelalte tari din Europa Centrala si de Est, a vazut in Uniunea Europeana un punct de sprijin si o sansa pentru relansarea economica. In acest capitol am pus accent pe analiza aconomica a preaderarii la UE.
Capitolul IV cuprinde o scurta prezentare a prbeneficiilor si pierderilor integrarii la Uniunea Europeana.
La ce concluzie am ajuns la sfarsitul lucrarii?
Piete viguroase si transparente, economisire si investitii inalte, asimilarea intensa de tehnologii noi si cresterea rapida a productivitatii tuturor factorilor de productie, dezvoltarea infrastructurii sunt trasaturi ale unui proces de ajungere din urma. O astfel de politica reclama si cooperarea cu UE.  
CAPITOLUL I
1. GLOBALIZARE, REGIONALIZARE SI INTEGRARE
,,Nu putem sa intelegem globalizarea daca nu vom face efortul sa ne imaginam cum am vrea sa arate lumea postglobalizarii " (Alexandru Caragea)
,,Nici o economie nationala nu se poate considera ca fiind independenta fata de contextul mondial, iar acest context rezulta dintr-o multime de comportamente care nu caracterizeaza nici o natiune luata separat De aceea, fiecare trebuie sa vegheze pentru as-i mentine locul in competitia comerciala, echilibrul schimburilor internationale fiind astazi o constrangere inevitabila"
(Michel Didier)
Conceptia despre "problemele globale" se reclama de la interesul pe care il prezinta azi laolalta si simultan in constiinta contemporanilor nostri tot ce influenteaza direct viata social-economica si politica a natiunilor, prosperitatea materiala si progresul spiritual al tuturor membrilor societatii, independent de sursa factorilor acelor actiuni sau procese inrauritoare, raportul dintre cauza si efect capatand un sens de probleme, ale civilizatiei umane ce reclama o abordare exclusiv pluri si interdisciplinara.
Ne aflam intr-o perioada in care avem nevoie egala de sinteze integratoare si de viziuni holistice. Cunoasterea umana si-a extins continuu granitele. Azi am ajuns sa vorbim despre "statul-planeta" si am iesit in spatiul extraterestru. Dar stim noi oare prin cine si cum sa cunoastem acest univers? 
Ca omenirea se afla in prezent confruntata cu probleme grave este foarte adevarat. Dar in trecut ea nu a fost oare confruntata cu probleme grave? Unii spun da, dar acum au aparut probleme globale. Sigur, complexitatea a crescut, de aceea se cer revizuite si optica si instrumentele cu care operam. Intr-adevar, in aceasta perioada complicata nu numai problemele sunt grave. Mai grav este ca ele continua sa fie abordate in termeni traditionali, in optica si cu instrumentele utilizate in trecut. Intelegerea si stapanirea complexitatii actuale solicita in mod necesar o intelegere a lucrurilor, noi concepte, noi paradigme si noi optiuni. 
Unii sustin totusi ca cel mai mare pericol provine din imensul decalaj care s-a creat prin ruptura dintre progresul tehnologic si cel social.
Sigur, fiecare isi are viitorul sau. Fiecare oranduire, fiecare tara, fiecare individ isi are pana la urma viitorul pe care si-l pregateste. Dar, in acelasi timp, intr-o forma a interdependentelor crescande, asaltata tot mai mult de probleme globale, nimeni nu se mai poate izola si nu isi mai poate declina responsabilitatea pentru viitorul comun, cum nimeni nu poate sa impuna propria sa imagine despre viitor celorlalti. Dialogul devine astfel nu numai necesar ci constituie tot mai mult un instrument de lucru pentru marirea gradului de responsabilitate, de solidaritate si de consens in rezolvarea problemelor globale sau a acelor parti din viata planetei care constituie viitorul comun. 
Marele economist Allan Greenspan, trezorierul SUA, atragea insa atentia asupra "caracterului contagios al economiei mondiale, in care (din cauza globalizarii) economiile nationale isi transmit slabiciunile de la o tara la alta".
In articolul "Le desamement et la destabilisation de l'economie de marche par les industries automatiques et spaciales", Francois Perroux face unele constatari judicioase cu privire la "inegalitatile structurale dintre natiuni", agravate de introducerea tehnicii atomice si spatiale. Se desprinde din cele prezentate ca, dupa Perroux, integrarea economica si corolarul ei - sacrificarea suveranitatii nationale - ar constitui o inevitabilitate fatala pentru tarile mici, intrucat ele nu pot sa fie egale si nici sa tina pasul dezvoltarii economice cu tarile mari. 
Este un fapt incontestabil ca intre diferitele tari si natiuni exista importante decalaje in privinta potentialului demografic, economic, al resurselor naturale, dar aceasta nu inseamna nicidecum ca tarile mici nu pot accede la progresul tehnic, economic si stiintific contemporan. 
Evolutia evenimentelor internationale nu confirma afirmatiile lui Perroux, ci dimpotriva arata o crestere a influentei tarilor mici si mijlocii in politica internationala, care s-a realizat nu prin renuntarea la suveranitate de catre acestea in favoarea statelor mai puternice din punct de vedere economic, tehnic si militar, ci in conditiile intaririi si apararii ferme a suveranitatii si independentei lor. 
In literatura economica se vorbeste mai mult despre depasirea natiunii, devalorizarea frontierelor de stat si erodarea suveranitatii nationale. 
Unii economisti din tarile slab dezvoltate sustin:
Ideea integrarii regionale pe motivul ca vad in realizarea ei practica calea pentru infaptuirea industrializarii, lichidarii inapoierii economice si a largirii legaturilor dintre tarile zonelor integrate. 
Gonzalo Cevallos arata ca pe langa factorii enuntati mai sus trebuie adaugati "ca stimulente ale integrarii regionale o mai buna intelegere a problemelor reciproce, mai ales in ceea ce priveste comertul si platile regionale, imposibilitatea de a le gasi solutii individuale sau prin mijlocul acordurilor bilaterale; gradul avansat de maturitate economica atins de cateva tari doritoare de a incuraja dezvoltarea industriei lor; credinta ca o oarecare complementaritate exista intre economiile diferitelor tari". 
Economia contemporana parcurge un proces evolutiv de transformari structurale, calitative si cantitative desprinse din insasi dinamica proceselor economice ce se desfasoara la scara planetara.
Cresterea interdependentelor intre entitatile economice, fie ele economii nationale, firme de afaceri incadrate in spatiul national sau multinational, ramuri sau subramuri de un anumit specific, este rezultatul conjugat al schimbarilor evolutive ale tehnicii si tehnologiei care aplicate la micro si macroscara au determinat cresterea volumului productiei si nevoia de raspandire a acesteia dincolo de limitele pietelor nationale.
Acest proces a fost insotit de liberalizarea graduala a obsatcolelor de natura tarifara din calea liberei circulatii a marfurilor si capitalurilor, ca urmare a dezvoltarilor de natura institutionala generate de formarea si functionarea irganizatiilor internationale specifice (GATT, OMC, Institutiile de la Bretton Woods) dar si de mentinerea, intr-o masura semnificativa, a obstacolelor de natura nontarifara si a celor menite sa obstructioneze libera miscare a fortei de munca in cadrul relatiilor economice internationale.
Noua paradigma techno-industriala a determinat o schimbare a modului de organizare a activitatii economice, obligand entitatile economice la o schimbare de atitudine in privinta viziunii asupra locului ocupat si a rolului jucat de catre fiecare dintre acestea in cadrul diviziunii internationale a muncii.

Fisiere în arhivă (1):

 Corelatii macroeconomice ale integrarii.doc

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

1. B. Balassa, Trade Creation and Trade Diversion in the European Common Market, Manchester School, 62/2, 1974
2. Beth V. Yarbrough si Robert M. Yarbrough, The World Economy: Trade and Finance, The Dryden Press, Harcourt Brace College Publishers, 1994
3. Daniel Daianu, Radu Vranceanu, Romania si Uniunea Europeana, Editura Polirom, Bucuresti, 2002
4. Gabriel Andreescu, Adrian Severin, Un concept romanesc al Europei Federale, Editura Polirom, Bucuresti, 2001
5. Gros Daniel, Niles Thygesen, "European Monetary Integration", Longman, London 1998
6. Helen Tang, Winners and Losers of European Integration, World Bank, 2000
7. Ioan Rotariu, Sistemul economiei mondiale si mecanismele sale de functionare, Editura Mirton, Timisoara, 2001
8. Ionel Cobzaru, Relatii economice internationale, Editura Economica, Bucuresti, 2000
9. L. Alan Winters, Britain in Europe. A Survey of Quantitative Trade Studies, Journal of Common Market Studies, 25/4, 1987
10. Lynden Moore, The Economic Analysis of Preferential Trading Areas, in The Economics of the European Union, Policy and Analysis, Edited by M.J.Artis and N. Lee, Oxford University Press, 1994
11. Michel Albert, Capitalism contra capitalism, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1994
12. Mihaela Lutas, Integrarea economica europeana, Editura Economica Bucuresti, 1999
13. Molle W.,, The Economics of European Integration: Theory, Practice, Policy, Third Edition, University Press Cambridge, 1997
14. Nechita V., Integrarea europeana, Editura Desteptarea, Bacau, 1996
15. Nicolae Suta, Comert international si politici comerciale contemporane, Editura Eficient, Bucuresti, 2000
16. Nita Dobrota, Dictionar de economie, Editura Economica, Bucuresti, 1999
17. Nita Dobrota, Economie politica, Editura Economica, Bucuresti, 1997
18. Richard Welford&Kate Presscot, European business - an Issue - Based Approach, Pitman Publishing, London, 1994 
19. Silasi Grigore, Integrarea monetara europeana intre teorie si practica, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 1998
20. Silviu Cerna, Economie monetara si financiara internationala, Eitura Mirton, Timisoara, 1997
21. Uniunea Europeana - Evenimente la zi, supliment, colectie 2001, editat de Centrul de Studii Europene al Institutului de Economie Mondiala, Bucuresti
22. Werner Weidenfeld, Wolfgang Wessels, Europa A-tol Z-ig, az europai Integracio kezikonyve, Institut fur europischen Politik, 1997
23. Wyatt, Andrew Winter, Regionalism, Globalisation and the World Economic Order, editat de Louise Fawcett & Andrew Hurrell, Oxford University Press, 1995
Transition Report, BERD, 1999
Tratatul asupra Uniunii Europene, Maastricht, 1992
Internet:
www.mie.ro
www.oecd.org
www.eu.com
www.europarl.eu.int/enlargement
www.euroguide.org
www.infoeuropa.ro