Criminalitatea

Cuprins licență Cum descarc?

INTRODUCERE 3
CAPITOLUL I. REPERELE CERCETARII CRIMINOLOGICE 5
1.1 Obiectul cercetarii criminologice 5
1.2. Fenomenul criminal 6
1.3. Actul criminal 17
CAPITOLUL II. CAUZELE CRIMEI CA ACT INDIVIDUAL 20
2.1. Notiunea de crima 20
2.2. Notiunea de criminal 24
2.3. Factorii criminogeni 27
2.4. Personalitatea infractorului 40
CAPITOLUL III. TEORII CRIMINOLOGICE PRIVIND ACTUL CRIMINAL 46
3.1. Notiunea de act criminal. Clasificarea actelor criminale 46
3.2. Actul infractional din prespectiva etiologica. Reprezentanti si teoriile lor 48
3.3. Teoria lombrosiana 49
3.4. Teoria lui Goring: crima -  un efect ereditar 53
3.5. Teoria lui Gabriel Tarde. Legea imitatiei 56
3.6. Teoria lui Maurice Cusson privind controlul social 58
3.7. Teoriile lui Sigmund Freud 60
CAPITOLUL IV. ASPECTE PRIVIND POLITICA CRIMINOLOGICA IN COMBATEREA ACTULUI CRIMINAL 69
4.1. Tendinte moderne in politica penala 70
4.2. Modele de reactie sociala 72
4.3. Componenta preventiva a criminalitatii 75
4.4. Mijloace de lupta impotriva criminalitatii in Criminologia moderna 76
CONCLUZII 79
BIBLIOGRAFIE 82

Extras din licență Cum descarc?

INTRODUCERE
Pornind de la faptul ca fenomenul criminalitatii este in esenta lui un fenomen social, compus din totalitatea infractiunilor savarsite intr-un timp si intr-un spatiu determinat, vom constata ca un asemenea fenomen implica oameni cu trairi emotionale, aptitudini si trasaturi caracteriale, intr-un cuvant, indivizi cu personalitati bine conturate.
Din acest motiv, atentia specialistilor din domeniul criminologiei s-a concentrat asupra personalitatii infractorului, acesta fiind de fapt obiectul principal al studiilor de criminologie, de psihiatrie, psihologie sau de sociologie a infractionalitatii.
In in etapa actuala a cercetarii criminologice sunt de remarcat tendintele de a-l privi pe infractor in dinamica devenirii sale, lasand deoparte ideile primilor cercetatori criminologi care il considerau ca pe un individ, fie doar cu dereglari biologice sau psihologice, fie doar cu defecte sau insuficiente ale componentei sociale a personalitatii.
Pe zi ce trece se contureaza tot mai mult tendinta de a se tine seama de totalitatea factorilor care il pot face pe individ sa ajunga infractor, de modalitatile specifice prin care se ajunge la actul infractional si de rolul victimei in cadrul acestui proces. 
Traim intr-o societate in care criminalitatea a ajuns la cote incredibil de mari, o societate in care criminalitatea nu doar este extrem de mediatizata ci si de foarte multe ori incurajata.
Copiii de mici iau contact cu tot ceea ce ar putea influenta intr-un viitor apropiat comportamentul lor care in loc sa fie unul normal va putea avea tendinte de natura antisociala, ajungand sa savarseasca fapte de natura penala.
Pentru protejarea valorilor sociale statul instituie un sistem legal de sanctiuni impotriva persoanelor ce savarsesc fapte criminale, in randul carora sunt incluse pedepse, masuri educative si masuri de siguranta. Princiapala pedeapsa o reprezinta inchisoarea, care se materializeaza, de cele mai multe ori, in privarea de libertate.
Inchisoarea si societatea sunt doua lumi diferite aproape in toate privintele si nu este realist sa credem ca un individ format la scoala celei dintai poate supravietui celei de-a doua. 
Dreptul la libertate este fara doar si poate un drept fundamental al omului care ar trebui suprimat doar in cazuri exceptionale. Cu toate acestea, se poate observa o practica a instantelor judecatoresti in a pronunta condamnari chiar si atunci cand fapta savarsita nu este de o gravitate mare iar infractorul ar putea fi indreptat si prin alte mijloace. Nu trebuie uitat faptul ca orice condamnare ramane umbra mai mult sau mai putin vizibila a fostului detinut si ca in pofida reabilitarii sale judecatoresti, societatea nu il reabiliteaza.
De-a lungul timpului numerosi cercetatori au fost preocupati sa identifice etiologia ce poate genera astfel de comportamente in randul oamenilor. Parerile, cum era de asteptat, au fost diverse astfel ca unii cercetatori au considerat ca un astfel de comportament este ereditar, altii au considerat ca un astfel de comportament se datoreaza influentei anumitor factori fie ei de natura sociala, cum ar fi saracia, lipsa unui loc de munca, razboaiele, sau de natura psihica cum ar fi diversele boli psihice de care poate suferi o persoana, etc .

Fisiere în arhivă (1):

 Criminalitatea.doc

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

I. CURSURI, TRATATE, MONOGRAFII
1. Tudor Amza, Cosmin Petronel Amza, Tratat de teorie si politica criminologica, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2002;
2. Dan Banciu, Sociologie Juridica: Probleme, Domenii, Cercetari, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2007
3. Tudorel Butoi, Ioana Teodora Butoi, Psihologie Judiciara vol. I, Editura Fundatia Romania de maine, Bucuresti, 2001;
4. Ciobanu Igor, Criminalitatea organizata la nivel transnational si unele forme de manifestare in Republica Moldova, Editura Museum, Chisinau, 2001;
5. Cioclei Valerian, Mobilul in conduita criminala, Editura All Beck, Bucuresti, 1999;
6. Cioclei Valerian, Manual de Criminologie, Editura CH Beck, Bucuresti, 2011;
7. Charles Darwin, Despre originea speciilor, Editura Academiei, 1957;
8. Freud Sigmund, Introducere in psihanaliza. Prelegeri de psihanaliza. Psihopataologia vietii cotidiene, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti;
9. Gladchi Gheorghe, Criminologie generala, Editura. Museum, Chisinau, 2001;
10. Medeanu Tiberiu-Constantin, Crima si criminalul. Geneza crimelor si descoperirea criminalilor, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2001;
11. Mihalcea Ion: Metode si tehnici de investigare criminologica, Editura Independenta Economica, 2010
12. Munteanu Ana, Psihologia dezvoltarii umane, Editura Polirom, Iasi, 2006;
13. Gh.Nistoreanu, C.Paun,"Criminologie", Editura Europa Nova. Bucuresti, 2000;
14. Oancea Ion, Probleme de Criminologie, Editura ALL Educational S.A., Bucuresti, 1998
15. Politic Gabriela, Criminologie (note de curs), Editura Fundatiei Chemarea, Iasi, 1996;
16. Radulescu Sorin, Banciu Dan, Sociologia crimei si criminalitatii, Editura Sansa-  SRL, Bucuresti, 1996;
17. Rodica M. Stanoiu: Criminologie vol. I, Editura Oscar Print, seria Criminologie, 1995;
18. Rodica Stanoiu, Criminologie si Penologie, Editura Oscar Print, Bucuresti, 2006
19. Rodica M.Stanoiu, Metode si tehnici de cercetare in Criminologie, Bucuresti, Editura Academiei, 1981
20. Camil Tanasescu, Suport curs pentru studenti, 2012- lucrare ce poate fi consultata in format elctronic pe www.scribd.com
21. Georgeta Ungureanu, Criminologie generala, note de curs, 2012, lucrare ce poate fi consultata in format electronic pe www.scribd.com
II. ARTICOLE PUBLICATE IN REVISTE DE SPECIALITATE
1. V. Dem. Zamfirescu, Cateva prejudecati despre Freud in caiete de psihanaliza, nr. 1, Editura Jurnalul literar, 1992
2. Revista de Criminologie, de Criminalistica si de Penologie, nr. 4, 1999
III. LEGISLATIE
1. Noul Cod penal(Legea nr. 286/2009, cu modificarile si completarile aduse prin legea nr.27/2012, Legea nr.63/2012, Legea nr.187/2012)
2. Codul Penal din 1968;
3. Codul penal din 1937;
4. Codul penal din 1864