INTRODUCERE 4 CAPITOLUL 1. DELIMITARI CONCEPTUALE IN MATERIA ,,SIGURANTEI CETATEANULUI'' 7 1.1. CONCEPTUL DE ORDINE SI SIGURANTA PUBLICA 7 1.2. RISCURI SI AMENINTARI LA ADRESA ORDINII SI SIGURANTEI PUBLICE 7 1.3. CRIZE SI CONFLICTE 9 1.4. MODALITATI DE INVESTIGARE, CUNOASTERE SI ANIHILARE A FACTORILOR DE INSTABILITATE 11 CAPITOLUL 2. STRUCTURILE DE ORDINE PUBLICA IN ROMANIA DUPA 1989 13 2.1. POLITIA ROMANA 13 2.1.1. STRUCTURA ORGANIZATIONALA A POLITIEI ROMANE 14 2.1.2. ATRIBUTIILE POLITIEI ROMANE 14 2.2.POLITIA DE PROXIMITATE 17 2.2.1. OBIECTIVELE DE PREVENIRE ALE POLITIEI DE PROXIMITATE 18 2.2.2. PRINCIPALELE LINII DE ACTIUNE 19 2.3. POLITIA ADMINISTRATIVA 21 2.4. JANDARMERIA ROMANA 22 CAPITOLUL 3. SECURITATEA SUB IMPACTUL GLOBALIZARII 24 3.1.SECURITATEA - DEFINIRI CONCEPTUALE 24 3.1.1. PRINCIPIILE SECURITATII COMUNE 30 3.2. SECURITATEA NATIONALA 31 3.2.1. INTERESELE NATIONALE 33 3.3. RISCUL SI SECURITATEA 35 3.4. STRATEGIA DE SECURITATE A ROMANIEI 38 3.4.1. STRATEGIA NATIONALA DE SECURITATE 40 3.4.2. STRUCTURA STRATEGIEI DE SECURITATE 41 3.5. SECURITATEA IN CONTEXTUL GLOBALIZARII 43 3.5.1. DE LA SECURITATE INDIVIDUALA LA SECURITATE GLOBALA 44 3.6. GESTIONAREA CRIZELOR POLITICO - MILITARE 47 3.6.1. MODELUL STRATEGIC AL GESTIONARII CRIZELOR 47 CAPITOLUL 4. GLOBALIZAREA IN CONTEXTUL ACUTIZARII FENOMENELOR SOCIALE 55 4.1.CRIZELE, FENOMENE SOCIALE ANOMICE 55 4.2. CRIZELE POLITICO - MILITARE 59 4.3. DIMENSIUNILE GLOBALIZARII 64 4.4. FORMELE DE MANIFESTARE ALE GLOBALIZARII 67 CAPITOLUL 5. COOPERAREA POLITIENEASCA INTERNATIONALA 70 5.1. COOPERAREA POLITIENEASCA IN CONTEXTUL GLOBALIZARII CRIMINALITATII 70 5.2.1. ORGANIZATIA INTERNATIONALA DE POLITIE CRIMINALA - INTERPOL 71 5.2.2. COMPUNEREA INTERPOL 72 5.2.3. ORGANELE TEHNICE PERMANENTE 73 5.2.4. MODALITATI DE REALIZARE A COOPERARII INTRE STATELE MEMBRE ALE INTERPOL 77 5.2.5. DOMENII PRIORITARE DE COOPERARE ALE CRIMINALITATII 80 5.3. EUROPOL (Oficiul european de politie) 84 5.3.1 OBIECTIVELE EUROPOLULUI 85 5.3.2 COOPERAREA DINTRE ROMANIA SI EUROPOL 85 CONCLUZII 88 BIBLIOGRAFIE 91
INTRODUCERE Profesiile din domeniul sigurantei cetateanului solicita prin ansamblul competentelor pe care le implica fiinta umana in integralitatea ei. Personalitatea umana se constituie ca o entitate biopsihosocioculturala. In acest context, nimic din ceea ce este specific omului nu este ignorat in pregatirea pentru activitatile din domeniul sigurantei cetateanului. Siguranta cetateanului nu este un concept abstract. Domeniile sale sunt precise, iar gradul in care siguranta cetateanului este garantata are, cel mai adesea, posibilitati de a fi cuantificat. Asumarea sigurantei cetateanului presupune un permanent si in cadrul unor normative si standard bine definite pe plan european si national al managementului riscului, vulnerabilitatilor si porotectia infrastructurilor critice necesare functionarii in siguranta si la un nivel bine definite de cerintele societatilor modern actuale. Incertitudinea, imprevizibilitatea, nesiguranta, teama, lipsa de infomatii utile si normative legale care sa orienteze modul de actiune al individului si comunitatilor,constituie factori de risc care afecteaza nivelul sigurantei personale si prin extensie cel al sigurantei nationale. Este foarte important ca administratia locala si centrala, structurile guvernului si parteneriatul public privat in domeniul securitatii si managementului infrastructurilor critice, sa aiba in vedere scaderea factorilor de risc. Autoritatile locale, nationale sau internationale recunoscute de catre fiecare stat in parte, de regula analizeaza (prin structurile abilitate, prin mandatarea unor organizatii specializate sau prin promovarea consecventa a parteneriatului public - privat), vulnerabilitatile care sunt rezultatul combinarii riscurilor existente la adresa unei societati cu capacitatea acesteia de a face fata si de a supravietui situatiilor de urgenta, manifestate in interiorul unui sistem, pe plan intern si/sau extern. Am ales aceasta tema deoarece siguranta cetateanului este o responsabilitate permanenta a structurilor abilitate ale statului, a structurilor administrative locale si operatorilor economici unde acestia urmaresc sa analizeze si sa stabilieasca masurile necesare de contracarare a unor amenintari directe, reprezentate de indiciile unei intentii de a actiona agresiv asupra unei persoane, a unei infrastructuri vitale societatii, atat local cat si national sau intenational, fiind semnificative in aceasta categorie, potentiale activitati teroriste. Asigurarea climatului de normalitate civica, de ordine si siguranta publica reprezinta permanent o prioritate pentru societate, care prin structurile specializate si abilitate in baza legislatiei in vigoare sau cele care se vor constitui luand in considerare legislatia europeana, cauta sa identifice cele mai eficiente forme si modalitati de realizare a acestui obiectiv. In capitolul 1, Delimitari conceptuale in materia sigurantei cetateanului, vom incerca sa identificam aceste obiective ale ordinii si sigurantei publice si sa identificam si eventualele riscuri si amenintari la adresa ordinii si sigurantei publice. Evolutia generala a societatii, caracterizata prin perpetuarea unor fapte infractionale (care pun in pericol functionarea unor servicii si infrastructuri vitale societatii, viata si integritatea persoanei, avutul public si privat, drepturile si interesele legitime ale cetatenilor), impun o reevaluare a elementelor care stau la baza bunei functionari a structurilor si serviciilor abilitate in prevenirea si protectia infrastructurilor si serviciilor critice, combaterea fenomenului infractional, prin perfectionarea metodelor de asigurare a ordinii si sigurantei publice. In capitolul 2, Structurile de ordine publica in Romania dupa 1989, vom identifica structurile de ordine si siguranta publica care au functionat in Romania dupa 1989 si pana in prezent. Siguranta publica este perceputa, indeosebi de catre individ dar si de societate, ca un sentiment de liniste si incredere pe care il confera aplicarea masurilor de mentinere a ordinii si linistii publice (de catre Jandarmeria Romana, Politie, diverse companii din sectorul privat al serviciului de paza si protectie), avand ca scop principal cresterea gradului de siguranta al persoanelor, colectivitatilor, a bunurilor si a proprietatii private, a serviciilor si infrastructurilor critice locale si nationale. Siguranta cetateanului reprezinta starea de legalitate, de echilibru si de pace, corespunzatoare unui nivel social acceptabil de respectare a normelor legale si de comportament civic, care permite exercitarea drepturilor constitutionale, starea de normalitate in organizarea si desfasurarea vietii sociale si economice locale si la nivel national. In capitolul 3, Securitatea sub impactul globalizari vom discuta despre riscurile securitatii la nivel national dar si la nivel modial. Rolul autoritatilor locale in momentul situatiilor de criza, ca si actiunea lor de zi cu zi, consta in cresterea climatului de siguranta a populatiei, pe fondul intaririi ordinii si linistii publice, cu participarea activa a cetatenilor, a organizatiilor si institutiilor locale, indiferent de orientarile acestora filozofice si sexuale, de apartenenta lor etnica, politica, culturala si religioasa sau de situatia lor juridica. Acest rol trebuie asigurat prin respectarea cadrului legal de acces al tuturor locuitorilor la serviciile oferite in cadrul comunitatii de catre institutiile statului cat si cele oferite de catre sectorul privat, cu sau fara existenta unui parteneriat public privat care sa stabileasca anumite conditii speciale. In capitolul 4, Globalizarea in contextul acutizarii fenomenelor sociale, vom discuta despre crizele survenite ca urmare a diverselor fenomene sociale, cum ar fi: urmarile unor conflicte armate, criza economica etc. Crizele reprezinta etape sau momente dificile ale raporturilor politice, economice, sociale, culturale, din sanul societatii si apar ca urmare a unor mari acumulari de tensiuni, a unor disfunctionalitati, adesea cronice, pe fondul deteriorarii situatiei generale sau in intervale care marcheaza trecerea de la ordinea existenta, considerata a fi perimata, restrictiva, nefunctionala, depasita, la o noua ordine
1. Aradavoaice, Gh., Comandantul si arta de a conduce - dimensiuni psihosociologice deontologice, Editura Sylvie, Bucuresti, 2000 2. Art.2 din Statutul OIPC Interpol 3. Art. 2 pct.1 din Conventia de infiintare a Biroului European de Politie 4. Association of Chief of Police Officers, Manual of Guidance on Police Use of Firearms, chapter 2, Use of Force Revised February 2005 5. Bari, I., Probleme globale contemporane, Editura Economica, Bucuresti, 2003 6. Brecher, Michael, Studies in crisis behaviour Special Issue The Ierusalim of International Relations, 1978, 7. Buzan, Barry, Peopte, States and Fear, National Security Problem in International Relations, Harvester Wheatsheaf, 1991 8. Caceu , Septimiu , Siguranta cetateanului si a comunitatilor locale , Revista ,,ALARMA" , 2009 9. Cernat, Iulian, Apararea nationala ca sistem de actiune , Centrul de Studii si Cercetari de Istorie si Teorie Militara, Bucuresti, 1980 10. Chelaru, Mircea, Geopolitica in miscare. De la Razboiul Rece la pacea fierbinte, Editura AISM, 1996 11. Chiciudean, Ion , Gestionarea crizelor de imagine, Curs de lectii, SNSPA, Facultatea de Comunicare si Relatii Publice, Bucuresti, 2002 12. Closca , Ionel , Conflicte armate si caile solutionate lor , Editura Militara , Bucuresti , 1982 13. Deutsch, Karl , Crisis Decision-Making the Information Approach, 1982 14. Dictionarul Explicativ al Limbii Romane, 1998 15. Draghici, Constantin , S.Serb, A.Ignat, A.Iacob - Drept politienesc, Editura Tritonic, Bucuresti, 2003 16. Fusalba, Thierry, Managementul crizei, Editura C.H. Beck, 2012 17. Gary, T. Marx, Some reflections on the Democratic Policing of Demonstrations, in The Policing of Protest in contemporary democraties, University of Minesota Press, 1999 18. Generic, Crisis management handbook 19. Herman, Charles F. , Crises in Foreign Policy. A Simulation Analysis , Indianapolis , 1969 20. Iacob, Adrian, Tactici de cooperare politieneasca internationala, Editura Sitech, Bucuresti, 2007 21. Ionita, Tudor, Politia administrativa - teza de doctorat - Academia de Politie ,,Alexandru Ioan Cuza", Bucuresti, 1999 22. Lebow, Richard , Between Peace and War. The nature of International Crisis, Baltimore, 1981 23. Legea nr. 26/1994 privind organizarea si functionarea Politiei Romane 24. Legea nr. 55 din 22 martie 2012 privind cooperarea Romaniei cu Oficiul European de Politie 25. Legea nr. 60 din 23 septembrie 1991 privind organizarea si desfasurarea adunarilor publice 26. Legea nr. 116 din 5 iunie 1998 privind organizarea si functionarea Jandarmeriei Romane 27. Legea nr. 218 din 9 mai 2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane 28. Legea nr. 281/2003 privind modificarea Codului de procedura penala si a unor legi speciale 29. Legea nr. 360 din 24 iunie 2002 privind Statutul politistului, cu modificarile si completarile ulterioare 30. Legea nr. 550 din 13 decembrie 2004 privind organizarea si functionarea Jandarmeriei Romane 31. Marin, D. ,Globalizarea si aproximarile ei, Editura Economica, Bucuresti, 2004 32. McCartilex, Shaun P., The Function of Intelligence in Crisis Management 33. Mica enciclopedie de politologie, 1977 34. Mihai, T., Oroveanu, Tratat de drept administrativ,Bucuresti, 1994 35. Padelford, N.J., Dynamics of International Politics , 1975 36. Podsakoff, Apud, Aradovoaicei, Gheorghe, Managementul organizatiei militare, stiintei, teorie, arta, practica, metode, experienta, Editura Silvi, Bucuresti, 1998 37. Pele, Gheorghe, Ioan, Hurdubaie - Interpolul si criminalitatea internationala, Editura Ministerului de Interne, Bucuresti, 1983 38. Popescu, Dumitra, Florian, Coman - Drept international public, Editura Ministerului de Interne, Bucuresti, 1993 39. Regester, Michael , Judy, Larkin Managementul crizelor si al situatiilor de risc, Editura Comunicare, 2003 40. Rotaru, Nicolae, Criza si dialog, Editura. RAO, 2003, Bucuresti. 41. Soare, Corneliu, Teorii militare contemporane, Editura Militara, Bucuresti, 1978 42. Stoica, C., Hedesiu E., Toma, Gh., Securitatea internationala sub impactul globalizarii, Editura A.N.I., Bucuresti, 2007 43. Stoica, Mihai-Gheorghe , Constantin-Cristian, Catusi - Cooperarea politieneasca internationala in Romania, Editura Paper Print Invest, Bucuresti, 2006 44. Suceava, Ion si Florian, Coman - Criminalitatea si organizatiile internationale, Editura Romcartexim, Bucuresti, 1997 45. Serb, S. , C-tin Draghici , A.,Iacob , A.,Ignat - Drept politienesc si contraventional, Editura Tritonic, Bucuresti, 2003 46. Teodoru, Stefan, Cristian, Barna: Globalizarea amenintarilor asimetrice, Editura A.N.I., 2007 , Bucuresti 47. Tudor, Georgiana, Mariana, Constantinescu, Mandatul european de arestare. Aspecte teoretice si practica judiciara, Editura. Hamangiu, Bucuresti, 48. Turianu, Corneliu, Politia - intre siguranta cetateanului si cea a clanurilor mafiote, Curentul, 2004 49. Zamfir, Catalin , Criza, in Dictionar de sociologie, coord. Catalin Zamfir si Lazar Vlasceanu, Editura. Babel, Bucuresti, 1998 50. Waltz, Kenneth N., Theory of International Politics, Reading, Mass., Addison-Wesley, 1979
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
