Crizele nucleare - Studiu de caz Coreea de Nord

INTRODUCERE

Relațiile dintre Coreea de Nord și Statele Unite sunt ostile și s-au dezvoltat în primul rând în timpul războiului coreean. În ultimii ani, relațiile au fost definite în mare măsură de către Coreea de Nord prin șase teste de arme nucleare, dezvoltarea de rachete cu rază lungă capabile să lovească obiective la mii de mile depărtare, și amenințările sale în curs de desfășurare față de Statele Unite ale Americii și Coreea de Sud cu arme nucleare și forțe convenționale. În timpul președinției sale, George W. Bush a făcut referire la Coreea de Nord ca parte a "Axei Răului" din cauza amenințării capacităților sale nucleare.

Întrucât Republica Populară Democrată Coreeană și Statele Unite ale Americii nu au nicio relație diplomatică formală, Suedia acționează ca putere de protecție a intereselor Statelor Unite în Coreea de Nord pentru probleme consulare. De la războiul coreean, Statele Unite au menținut o puternică prezență militară în Coreea de Sud. Cu toate acestea, Statele Unite au considerat, de jure, Coreea de Sud drept singurul reprezentant legitim al întregii Coreea.

Sprijinul publicului american pentru forțele americane de a apăra Coreea de Sud a crescut constant. În timp ce în 1990 a fost de doar 26%, aproape că s-a triplat la 62% în ultima perioadă. O majoritate a publicului american are, de asemenea, o viziune pozitivă asupra lui Moon Jae-In, președintele sud-coreean din 2017.

În anul 2015, potrivit studiului anual al Gallup, numai 9% dintre americani aveau o viziune favorabilă asupra Coreei de Nord, în timp ce 87% dintre americani aveau o viziune negativă. Potrivit unui sondaj BBC World Service din 2017, doar 4% dintre americani văd pozitiv influența Coreei de Nord, cu 90% exprimând o viziune negativă, una dintre cele mai negative percepții ale Coreei de Nord din lume.

S.U.A. deține resurse militare importante în regiunea din jurul Coreei de Nord, în special în Japonia și Guam. În Japonia, de exemplu, SUA a avansat luptătorii stealth F-35A, în plus față de aproximativ 45.000 de militari. Între timp, Coreea de Sud are aproximativ 627.500 de angajați activi și aproximativ 5.2 milioane în rezervă, care se antrenează constant pentru potențialul conflict cu Coreea de Nord.

Prin urmare, Coreea de Nord ar putea face progrese semnificative în prima parte a luptelor, dar în cele din urmă tehnologia avansată a armatei americane, combinată cu asistența aliaților săi, ar vedea regimul lui Kim Jong unul înfrânt complet.

Se estimează că până în primele câteva zile vor pierde 300.000 de lupte între S.U.A. și Coreea de Nord, chiar și fără implicarea armelor nucleare, potrivit unui raport al Serviciului de Cercetare al Congresului din noiembrie 2017.

Mulți experți au susținut că Coreea de Nord nu are nici un interes în războiul cu S.U.A., având în vedere că scopul final al lui Kim este să perpetueze existența regimului său și știe că un astfel de conflict ar avea drept rezultat, fără îndoială, moartea sa. În acest sens, retorica agresivă a liderului nord-coreean și urmărirea unei arme nucleare capabile să ajungă pe continentul american fac parte dintr-o strategie mai largă de descurajare. În noiembrie, de exemplu, Coreea de Nord a declarat că posesia armelor nucleare este vitală pentru a împiedica "imperialismul represiv al Statelor Unite". Coreea de Nord nu a uitat niciodată moartea și distrugerea din partea SUA pe care a suferit-o în timpul războiului coreean la începutul anilor '50.

Statele Unite pot concura în străinătate numai cu o poziție de lider activ în captarea oportunităților economice în creștere într-o piață globală din ce în ce mai complexă, în continuă schimbare, interconectată. Timp de decenii, economia SUA a fost invidia lumii și forța dominantă în comerțul internațional.

Prosperitatea Americii se bazează pe angajamentul acestora permanent în economia globală, pe măsură ce restul lumii economice are o evoluție aproximativ asemănătoare. Cota economiei americane de pe piața globală a scăzut din 1960 de la un nivel ridicat de aproape 40% din PIB-ul global, pe măsură ce alte economii și-au extins agresiv amploarea globală.

Este fără îndoială cunoscut faptul că americanii sunt din ce în ce mai activi în avansarea intereselor lor economice naționale în speranța de a obține o bucată mai mare a economiei globale.

În lucrarea“Crizele nucleare. Studiu de caz: Coreea de Nord”, structurată în trei capitole, încerc să abordez legăturile care există la nivel mondial din punct de vedere economic, dar și al relațiilor care există în prezent, dar și ca istoric, între Statele Unite ale Americii și Coreea de Nord și care pot fi scenariile posibile ale actualului conflict dintre cele două țări..

În primul capitol, intitulat “Scurt istoric al amenințărilor nucleare din 1940 până în prezent”, am abordat prezentarea pe decenii a amenințărilor nucleare începând cu anul 1940 până în prezent, dar am pus în vedere și actualitatea celor cinci țări cu arme nucleare.

În cel de-al doilea capitol “Istoricul relațiilor dintre SUA și Coreea de Nord. Situația actuală”, am abordat istoricul relațiilor politice dintre SUA și Coreea de Nord, dar și cum ar arăta un razboi cu Coreea de Nord ca opțiune nucleară.

În cel de-al treilea capitol am abordat tratatele START I și START II, din punct de vedere al istoricului și al implicațiilor acestora de-a lungul timpului privind politicile externe ale SUA și Rusia.

În cel de-al patrulea capitol am realizat un studiu de caz care cuprinde “Argumente pentru și împotriva politicii lui Trump în Coreea de Nord”, prin acest studiu am analizat consecințele politicii abordate de Donald Tramp și cum a reușit acesta să se impuna aspura Coreei de Nord.