Cultul Mortilor la Poporul Roman

Cuprins licenta Cum descarc?

CAP. I DESPRE NEMURIREA SUFLETULUI 5
I.1. Despre trup si suflet 5
I.2. Despre moarte 6
I.3. Nemurirea sufletului din punct de vedere filosofic 7
I.4. Argumente rationale care dovedesc existenta lui 
Dumnezeu si nemurirea sufletului 8
I.4.1. Argumentul ontologic 9
I.4.2. Argumentul cosmologic 10
I.4.3. Argumentul teleologic 11
I.4.4. Argumentul moral 11
I.4.5. Argumentul istoric 13
CAP. II DE LA NEMURIREA SUFLETULUI LA CULTUL 
MORTILOR 17
II.1. Cultul mortilor in religiile necrestine antice 17
II.2. Cultul mortilor in Vechiul Testament 18
II.3. Practici de inmormantare ale celor din vechime 20
CAP. III CULTUL MORTILOR LA GETO-DACI
III.1. Cadrul etno-geografic 24
III.2. Cadrul istoric 24
III.3. Despre religia daco-getilor 24
III 3.1. Divinitati mai importante 25
III 3.2. Sanctuare 27
III.4. Nemurirea sufletului si viata viitoare 27
III.5. Cultul mortilor. Rituri funerare 28
CAP.IV MITOLOGIA MORTII
IV.1. Mosteniri daco-getice in cultura romana 32
IV.2. Moartea - rit de trecere 33
IV. 3. Arheologia funerara si pictura rupestra 34
IV. 4. Eroizarea mortului la daci 35
IV. 5. Mortii si semintele 35
IV. 6. Sarbatori funerare 36
IV. 7. Conceptia si viziunea mitologica a mortii la romani 37
IV. 8. Bradul in mitologia mortii 38
IV. 9. Fereastra sufletului 39
IV.10.Spectacolul funerar 39
IV.11.Insemne funerare 40
IV.11.a. Nunta mortului 41
IV.11.b. Pasarea sufletului 41
IV. 12.Baladele mortii 42
CAP.V CULTUL MORTILOR IN CRESTINISMUL CARPATO-
DANUBIANO-PONTIC 47
V.1. Despre sufletul romanesc 47
V.2. Botez, moarte si inviere 48
V.3. Cultul mortilor si credinta in viata viitoare 49
V.4. Rugaciunile pentru morti 51
V.5. Pomenirea mortilor 52
CAP.VI ARTA FUNERARA 58
VI.1. Triumful vietii asupra mortii, in sculptura brancusiana 58
VI.2. Ansamblul monumental de la Targu Jiu 60
VI.3. Cimitirul vesel 63
ANEXA: 
Poezia inmormantarii oglindita in folclorul maramuresean: 
bocete, hora mortului, iertaciuni 69


Extras din licenta Cum descarc?

CAPITOLUL I
DESPRE NEMURIREA SUFLETULUI
I.1. Despre trup si suflet
Singura fiinta pamanteasca framantata de dorul necunoscutului este omul. Omul reprezinta capodopera divinitatii, o incununare a creatiei. Totodata el este un microcosmos, punct de intalnire a doua dimensiuni: spirituala si materiala ; veriga dintre cer si pamant.
Omul este "chip si slava a lui Dumnezeu" (Fac.1,26-27;1 Cor.11,7).
Natura omului este inteleasa dupa referatul biblic ca fiind dihotomica (Fac.2,7), adica minunata alcatuire a fiintei umane consta in trup si suflet. Tot pentru dihotomism pledeaza si Eccleziastul la cap.12 versetul 7: "pulberea sa se intoarca in pamant cum a fost, iar sufletul sa se intoarca la Dumezeu care l-a dat". Astfel, trupul este aratat ca fiind luat din pamant si impreunat cu partea spirituala, suflarea de viata a lui Dumnezeu.
Acest trup al omului, desi luat din materia comuna cu toata cealalta creatie odata ce a primit suflarea de viata peste el, s-a deosebit de celelalte creaturi pentru ca, in starea primordiala putea sa nu moara (posse non mori). Dar, totodata, avea si posibilitatea de a muri (posse mori), caci omul a fost inzestrat ontologic cu vointa libera. In urma caderii in pacat, trupul lui a ajuns "non posse non mori".
Dupa moartea fizica, sufletul ramane totusi nemuritor, desi a locuit intr-un templu pieritor. El se desparte de trup pentru un timp determinat cu speranta vietii vesnice si in asteptarea invieri trupului1. Sufletul este "entelehia" trupului, elementul substantial si rational care da forma individuala si personala a fiintei omenesti, prin care se distinge atat de Dumnezeu cat si de celelalte fapturi. Totodata, este substanta care face din om fiinta libera, personala si nemuritoare, caci "ce-i va folosi omului daca va castiga lumea intreaga iar sufletul il va pierde?" sau "ce va da omul in schimb pentru sufletul sau?" (Mt.16,26).
Sufletul este partea cea mai aleasa si mai pretioasa a omului. Sfantul Ioan Damaschin spune ca sufletul este "substanta vie simpla, necorporala prin natura sa, invizibila ochilor trupesti, nemuritoare, rationala, spirituala, fara de forma; se serveste de un corp organic si ii da acestuia putere de viata, de crestere, de simtire si de nastere. Nu are spirit deosebit de el, ci spiritul sau este partea cea mai curata a lui. Ceea ce este ochiul in trup, aceea este spiritul in suflet. Sufletul este liber, volitional, activ, schimbator, adica schimbator prin vointa pentru ca e zidit. Pe toate acestea le-a primit, in chip natural, prin harul Celui care l-a creat, prin care a primit si existenta, precum si de a exista prin fire in acest chip " 2.
Trupul omului este complex, fiind alcatuit din elementele pamantului, asa precum sustin si filosofii antici3. De aceea, el se descompune dupa ce este parasit de suflet. Sufletul este simplu, adica nu este compus din elemente diferite, si de aceea nu se descompune, dupa parasirea trupului, ci "se intoarce la Dumnezeu care l-a dat"(Eccl.12,7). Caci, dupa cum spune Sfantul Vasile cel Mare, lumea a fost facuta pentru om si omul pentru Dumnezeu4.
I.2. Despre moarte
Ce este moartea - Nimeni nu poate sa dea un raspuns la aceasta grozava intrebare, caci pentru aceasta ar trebui sa o experimenteze nu numai pe din afara, ca pe un fenomen suportat de altii, ci si pe dinauntrul ei. Asa stand lucrurile, trebuie sa ne multumim cu ceea ce experiem in moartea altora, iar incolo sa ne intemeiem pe certitudinile produse in noi de intuitiile profunde ale fiintei noastre si pe consideratiuni derivate logic din anumite date reale5 
Dumitru Staniloae6 sustine ca, in general, doua idei importante se desprind din realitatea mortii si a atitudinii in fata ei: prima, ca ea este ceva inspaimantator, un eveniment care nu convine fapturii omenesti si de care ar vrea sa scape. Aceasta inseamna ca moartea e experiata ca o pedeapsa universal umana de la Creatorul lumii. Deci, purtam cu totii o vina in fata Lui si de aceea trebuie sa suportam moartea. In al doilea rand, aproape toti oamenii ajunsi in preajma sfarsitului cred ca nu vor inceta totusi de a mai exista; iar aceasta credinta se bazeaza mai ales pe faptul ca "realitatea subiectului nu e produsa de factorii fizico-chimici".
Astfel, moartea este, dupa cum ne spune atat constiinta cat si revelatia, o pedeapsa a lui Dumnezeu, dar de asa fel incat nu exclude mila Lui. Ea exista in urma unui pacat universal uman, dar e posibil ca la unii sa nu mai aiba rolul de pedeapsa, ci de trecere la o alta viata mai deplina. In legatura cu acest lucru, Sfantul Ioan Gura de Aur7 afirma ca moartea trebuie dispretuita pentru ca ne da ocazia sa suferim, dar cu toate acestea ea "nu este decat o trecere la o viata mai buna ? ?. Cand vedeti aruncata in cuptor o statuie pentru a o reface, voi nu considerati faptul acesta ca o distrugere, ci pentru a o reface mult mai frumoasa". Apoi, el indeamna: "Judecati la fel distrugerea trupului vostru si opriti-va de a mai plange!".


Fisiere in arhiva (1):

  • Cultul Mortilor la Poporul Roman.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prin apasarea pe butonul “Descarca acum” declar ca am citit, inteles si agreat termenii si conditiile.
* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!