Cunoștințe Despre Vaccinări și Reacții Adverse Postvaccinale

Domeniu: Medicină

Conține 2 fișiere: doc

Pagini : 49 în total

Cuvinte : 7967

Mărime: 273.38KB (arhivat)

Publicat de: Silviana Vlad

Puncte necesare: 13

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Birlutiu Victoria

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU FACULTATEA DE MEDICINĂ VICTOR PAPILIAN SPECIALIZAREA ASISTENŢĂ MEDICALĂ GENERALĂ

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

INTRODUCERE 2
CAPITOLUL I
Imunoprofilaxia (tipuri de imunizări-mod de efectuare) 3
1.1.Tipuri de imunizări 3
1.2.Tipuri de vaccinuri 3
1.3.Vârsta minimă, optimă pentru vaccinare 4
1.4. Calendarul vaccinărilor din România 6
1.5.Contraindicaţiile 7
CAPITOLUL II
Reacţii adverse postvaccinale 10
2.1.Reacţie adversă postvaccinală 10
2.2. Definiţii standard 11
Clasificare reacţii adverse postvaccinale 12
2.3.Reacţii adverse locale 12
2.4.Reacţii postvaccinale care afectează sistemul nervos central 13
2.5. Alte reacţii adverse 14
CAPITOLUL III
Tipuri de vaccinări şi posibile reacţii adverse 17
3.1.vaccinări care fac parte din programul naţional de imunizări 17
1.Vaccinarea antituberculoasă 17
2.Vaccinarea antipoliomielită 17
3.Vaccinarea antidifterie 18
4.Vaccinarea antitetanos 19
5.Vaccinarea antituse convulsivă 19
6.Vaccinarea antirujeolică 20
7. Vaccinarea antihepatită virală B 21
8.Vaccinarea antirubeolă 21
3.2. Vaccinări ocazionale în diferite situaţii epidemiologice 22
CAPITOLUL IV
Material şi metodă 26
CAPITOLUL V
Rezultate 30
CAPITOLUL VI
Discuţii 39
CONCLUZII 42
BIBLIOGRAFIE 4

Extras din licență

INTRODUCERE

În medicina actuală, epidemiologia se impune tot mai clar ca arena profesională cea mai necesară şi utilă pentru abordarea problemelor din medicină în general şi din sănătatea comunitară în special.

Cunoaşterea şi evaluarea stării de sănătate a populaţiei, intervenţia profilactică şi curativă, promovarea programelor de sănătate sunt realizabile doar prin cunoaşterea şi utilizarea metodologiei epidemiologice adecvate [2] [12] [31].

In faţa agresiunii agenţilor patogeni organismul uman se poate apăra printr-o gamă largă de factori şi mecanisme între care un loc fundamental îl ocupă sistemul imunitar. Descoperirea şi utilizarea vaccinurilor a constituit cel mai mare progres în lupta cu bolile infecţioase.

Vaccinurile sunt considerate arma cea mai eficientă pentru prevenirea a numeroase boli transmisibile şi reprezintă o speranţă pentru aducerea sub control a altora [3] [9] [24] [44].

Scopul lucrării este de a inventaria cunoştinţele mamelor despre vaccinări şi reacţii adverse postvaccinale şi de a vedea nivelul de implicare a personalului medico sanitar din asistenţa primară şi nu numai în problemele de educaţie pentru sănătate şi informare a mamelor şi a întregii populaţii referitor la beneficiile şi riscurile acţiunilor de imunoprofilaxie.

CAPITOLUL I

Imunoprofilaxia

(tipuri de imunizări-mod de efectuare)

1.1.Tipuri de imunizări.

Imunizare - procesul de a induce activ sau a conferi artificial imunitate prin administrare de produse imunologice.

Imunizarea este de două feluri: activă şi pasivă.

Imunizarea activă - inducerea producţiei de anticorpi şi/sau alt răspuns imun prin administrarea unui vaccin sau anatoxină.

Imunizarea pasivă - transferul temporar de imunitate prin administrarea de anticorpi preformaţi. Se realizează prin administrarea următoarelor produse:

- imunoglobuline totale

- imunoglobuline specifice

- seruri specifice.

Imunizarea activă reprezintă introducerea în organism a unor antigene fără toxicitate şi virulenţă , capabile de a stimula un răspuns imun asemănător celui produs de infecţia naturală. Protecţia se instalează după o perioadă de latenţă (zile - săptămâni = interval neprotejat") şi este de durată [14]

1.2.Tipuri de vaccinuri:

1) după categoria agenţilor patogeni:

- virusuri: variola, rabie, gripa, poliomielita, rubeolă, hepatită A si B etc

- bacterii: tuberculoza, antrax, tetanos, difterie ,tuse convulsivă, etc.

- paraziţi: malarie

- micete: candidoza