Curtea de Conturi

Cuprins licenta Cum descarc?

CAPITOLUL I.
Dezvoltarea istorica a Curtii de Conturi in Romania.
1. Curtea de Conturi in Romania de la inceput pana in anul 1990.
2. Curtea de Conturi a Romaniei din 1990 si pana in prezent.
CAPITOLUL II.
Organizarea si conducerea Curtii de Conturi.
1. Organizarea Curtii de Conturi
2. Atributii organelor de conducere.
3. Numirea si statutul personalului Curtii de Conturi.
4. Abateri si sanctiuni.
CAPITOLUL III.
Competentele si atributiile Curtii de Conturi
1. Competenta Curtii de Conturi
2. Atributiile Curtii de Conturi
3. Actele Curtii de Conturi si efectele acestora.
CAPITOLUL IV.
Curtea de Conturi Europeana
CAPITOLUL V.
Concluzii.


Extras din licenta Cum descarc?

CAPITOLUL I.
Dezvoltarea istorica a Curtii de Conturi in Romania
Statul, indiferent de forma de organizare a acestuia, si-a creat, din cele mai vechi timpuri, sisteme de control, in special de control financiar, ale caror principale obiective au constatat, in majoritatea covarsitoare a cazurilor, din activitati de urmarire a modului de realizare a obligatiilor financiare ale populatiei fata de institutiile sale.
Marturii ale existentei unor forme de control financiar ale statului in spatiul carpato-danubiano-pontic dateaza inca din secolul al XIV-lea. In procesul de formare si cristalizare, statele medievale romanesti, nou infiintate, au creat o serie de structuri de control fiscal formate din slujbasi, al caror principal rol era sa asigure strangerea birurilor si a dijmelor de la contribuabilii vremii.
Practica instituirii unor astfel de structuri a fost imprumutata de autoritatiile domnesti de la poparele migratoare si cotropitoare, in special de la cele de etnie mongola si maura, care, in perioada in care au controlat spatiul romanesc, au organizat si un practicat o intensa si sustinuta activitate de incasare a birurilor de tot felul impuse populatiei autohtone .
Activitatea de urmarire a strangerii birurilor s-a dezvoltat dupa instaurarea dominatiei otomane, ca urmare a instituirii de catre aceasta a unui apasator si inrobitor regim fiscal, impus Principatelor Romanesti vasale, care consta, in principal, din obligatia de plata a haraciului.
In vederea satisfacerii cererilor mereu sporite ale Portii Otomane, atat a celor materiale, dar mai ales a celor financiare, domnitorii din Principatele Romanesti au fost constransi sa instituie o foarte puternica structura de urmarire si control ale incasarii, de la populatie, a diferitelor taxe impuse.
Cu toate ca se manifesta printr-o accentuata tenta pragmatica, actiunea nu avea totusi un caracter organizat, deoarece nu exista o foarte exacta evidenta nici a populatiei, si nici a nivelului birurilor si darilor la plata carora acesta era obligata.
Dezvoltarea statului medieval a fost insotita insa, in acelasi timp, de dezvoltarea structurilor sale, fapt ce impunea si perfectionarea aparatului nou infiintat pe langa curtile domnesti ce avea drept scop strangerea taxelor.
Astfel, prin reforma fiscala realizata in Tara Romaneasca de catre domnitorul Matei Basarab in anul 1635 s-a urmarit atat nominalizarea obligatiilor fiscale, cat mai ales repartizarea acestora pe unitati teritoriale si realizarea evidentei contribuabililor. Tot in aceasta perioada a aparut, pentru prima data, ideea de buget general, sub denumirea de vistierie, ca instrument de gestionare a veniturilor si a cheltuielilor.
Obligatiile fiscale, cunoscute sub denumirea de dajdii, dijme, biruri, le-au fost atribuite in aceasta perioada si primele destinatii, in sensul ca unele erau dirijate spre vistiere in vederea achitarii haraciului (tribut anual platit de tarile vasale) iar altele catre, "camara sau caseta privata a domnitorului" in vederea acoperirii cheltuielilor acestuia si ale curtii sale.
In ce a ce priveste controlul financiar, caracteristic acestei perioade era faptul ca nu exista un sistem organizat care sa aiba drept scop verificarea incasarilor fiscale, a sumelor din vistierie sau a celor din caseta privata a domnitorului, deoarece acestea, prevelandu-se de drepturile ce ii erau atribuite, dispunea in mod discretionar de utilizarea acestora.
Cu toate pe laga Curtea domneasca functiona si o autoritate, denumita sfat, formata din sapte boieri, aceasta nu avea rol de control al cheltuielilor, ci numai unul consultativ in ce a ce priveste modul de efectuare a acestora .
Primii pasi in activitatea de control Financiar au fost destul de discreti, deoarece, asa cum s-a mentionat, in aceasta perioada, desi fusese instituita notiunea de buget, sub forma vistieriei, gestiunea bunurilor acesteia se facea prin intocmirea unor liste de evidenta atat pentru incasari, cat si pentru cheltuielile efectuate de domnitor si functionarii domnesti, documente care erau prezentate sfatului boierilor.


Fisiere in arhiva (1):

  • Curtea de Conturi.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 8 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!