Daco-getii

Extras din licenta Cum descarc?

Introducere
Etimologic, termenul ''civilizatie'' deriva din latina clasica unde adjectivul civilis si substantivul civilitas desemneaza calitatile generale ale cetateanului (civis) in relatiile cu ceilalti cetateni: politetea, amabilitatea. La greci si romani conditia de cetatean era sinonima cu comportamentul civilizat. Propriul lor stadiu de organizare sociala il considerau modelul perfect si suprem al umanitatii. Tot ceea ce era in afara lumii lor era identificat cu ''barbaria'', stadiu inferior in raport cu lumea lor civilizata. 
Cuvantul civilizatie, ne spune Al. Tanase in lucrarea sa ''Introducere in filozofia culturii'', a aparut pe la 1766 si a fost introdus in circulatie de rationalistii secolului al XVIII-lea, in primul rand de Voltaire si enciclopedistii francezi, pentru a desemna ''vremurile noi'' in raport cu''epocile intunecate' 'anterioare (evident, feudalismul). Polisemantismul cuvantului ''civilizatie'' s-a pastrat pana in vremurile noastre. 
In timp ce unii autori recunosc ca indreptatit numai termenul de ''civilizatie'', altii manifesta preferinta pentru termenul de ''cultura'' atunci cand desemneaza ansamblul vietii materiale si spirituale. Iata, de exemplu, Kultur din limba germana corespunde in mare masura cu civilisation din limba franceza, iar culture din scrierile etnografilor si antropologilor de limba engleza corespunde cu intelesul ce se confera termenului de civilizatie din alte limbi. Dincolo de aceste dificultati de ordin semantic, o alta categorie de dificultati tine de ceea ce efectiv desemneaza termenul de ''civilizatie''. Aceste noi dificultati se circumscriu intrebarii: ce actiuni si produse ale actiunii umane intra in sfera civilizatiei? 
Foarte multi autori sustin ca de domeniul civilizatiei apartin toate cuceririle si bunurile tehnico-materiale, ''cultura materiala'', cum am fost obisnuiti sa-i spunem. Pentru altii, termenul ''civilizatie'' se refera la diverse stari ale societatii, adica formele elevate de organizare a societatii. Iata ce spune Guizot in acest sens: ''Se poate spune ca civilizatia este ansamblul elementelor unei vieti sociale organizate, care au asigurat umanitatii preponderenta sa asupra altor animale si stapanirea pamantului''. ''Civilizatia'', raportata la cultura, desemneaza cultura constienta de rosturile si valorile ei. Alteori, dimpotriva, civilizatia ar fi expresia decaderii culturii, este ''moartea culturii'', cum spune Spengler. 
Perspectiva criteriului social-economic distinge civilizatiile in raport cu ceea ce Marx numea ''formatiune social-economica''. In acest caz, civilizatia poarta denumirea tipurilor istorice fundamentale sub care s-a infatisat societatea umana: civilizatia primitiva, civilizatia antica (sclavagista), civilizatia feudala, civilizatia moderna (capitalista), civilizatia socialista. 
Perspectiva criteriului tehnic, proprie indeosebi arheologiei si, uneori, etnografiei - pornindu-se de la un unghi de vedere particularizat, cel tehnic, se distinge intre: civilizatia neolitica, civilizatia bronzului, civilizatia fierului, civilizatia industriala etc. Aici criteriul tehnic ramane totusi unul general, el subordonandu-si sau asociindu-si alte criterii, indeosebi axiologice si economice, si introduce, intr-o oarecare masura, si o perspectiva cronologica in raporturile dintre aceste civilizatii. 
Perspectiva criteriului antropologic-cultural este folosita indeosebi de istoricii culturii, inclinati sa puna in evidenta originalitatea aproape ireductibila a diferitelor culturi si aportul major al diferitelor popoare la constituirea civilizatiei umane. Astfel, se face distinctie intre civilizatii ca: egipteana, mesopotamiana, greco-romana, chineza, indiana etc. Sau, depasindu-se ''spatiul'' unui popor, se identifica ''arii'' de civilizatie mai largi: europeana, orientala, africana etc. In foarte multe aspecte, aceasta perspectiva este asemanatoare cu conceptia etnografiei asupra civilizatiei. 
Perspectiva criteriului spiritual - prin criteriu spiritual se intelege fie o conceptie dominanta, care a marcat modul de viata al celor ce au impartasit-o in masa, fie, mai nou, ''suportul'' informatiei dominante. Din acest punct de vedere se poate vorbi de civilizatia budista, crestina, islamica sau civilizatia cartii, civilizatia tehnotronica etc. 
Perspectiva istoriei (istorica) - ''Punctul de vedere istoric asupra civilizatiei, subliniaza A. Tanase, pune accentul pe raportarea sa la ideea de progres, la dezvoltarea societatii, civilizatia fiind astfel definita ca o etapa relativ evoluata in istoria umanitatii, o forma evoluata de cultura care include folosirea scrisului, existenta oraselor, aparitia organizarii politice a societatii''. Din aceasta perspectiva, civilizatia ar fi o etapa tarzie a istoriei omenirii, al carei inceput s-a facut doar cu cateva mii de ani in urma, in momentul in care, in anumite zone si la anumite populatii, s-a depasit stadiul tribal de organizare. Civilizatia inseamna un ansamblu de realizari in economie, politica, cultura (ca sa folosim niste termeni mai accesibili si sintetici), care au facut posibila trecerea spre forme mai mobile de viata. Iata cateva opinii interesante pe aceasta linie. Pentru Alfred Weber, procesul de socializare este bazat pe continuitate si progresul inversibil al ratiunii. ''Civilizatia reprezinta efortul uman de cucerire a lumii naturii si culturii prin mijloacele inteligentei, in sfera stiintei, tehnicii si planificarii''. Raymond Aron sustine, la randu-i: ''Civilizatia cuprinde pe de o parte, orice cunoastere pozitiva asupra naturii si omului, pe de alta parte, realizarea acestei cunoasteri in tehnica. Este in acelasi timp proces de cunoastere si acumulare obiectiva... Civilizatia duce la realizarea existentei umane si la transformarea mediului exterior prin tehnica''.


Fisiere in arhiva (1):

  • Daco-getii.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

1. Balota, N., Romanul romanesc in sex. XX, Bucuresti, Editura Univers, 1997
2. Barbulescu, M., Istoria Romaniei, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1998
3. Berciu, D., Arta traco-getica, Editura A.R.S.R., Bucuresti,1969
4. Berciu, D., De la Burebista la Decebal, Editura Politica, Bucuresti, 1980
5. Candea, V., Imaginea geto-dacilor in arta europeana, in Magazin istoric, Anul XIV, Nr. 7(160),iulie, 1980 
6. Coman, I.G., Marele preot Deceneu, colaboratorul lui Burebista, in Biserica Ortodoxa Romana, XCVIII, 1980, Nr. 7 - 8
7. Constantin C.Giurescu, Dinu C. Giurescu, Istoria Romanilor din cele mai vechi timpuri pina astazi, Editura Albatros, Bucuresti, 1971
8. Crisan, I.H., Spiritualitatea geto-dacilor, Editura Albatros, Bucuresti, 1986
9. Crisan, I.H., Statul geto - dac, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1977, p. 149
10. Daicoviciu, H., Dacii, Editura Hyperion, Chisinau, 1991
11. Dragan, I.C., Noi, Tracii, Vol. I, Editura Scrisul Romanesc, Craiova, 1976
12. Drimba, O., Istoria Culturii si Civilizatiei, vol. I, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1984
13. Eliade, M., De la Zamolxis la Genghis - Han, Bucuresti ,1980 (in continuare Zamolxis)
14. Ferenczi, S., Sarmizegetusa Regia-puternic centru al metalurgiei dace, in Revista istorica, Anul XIII, Nr. 6 (147), iunie, 1979
15. Giurescu, C.C., Giurescu, D.C., Istoria Romanilor, vol. I, Editura Stiintifica si Pedagogica, Bucuresti, 1974
16. Glodariu, I., Arhitectura dacilor. Civila si militara - sec. II i.Chr.- I d.Chr.,Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983
17. Glodariu, I., Iaroslavschi, E., Cetati si asezari dacice in muntii Orastiei, Editura Sport -Turism, Bucuresti, 1988
18. Gostar, N., Lica, V., Societatea geto-dacica de la Burebista la Decebal, Editura Junimea, Iasi, 1984
19. Herodot, Istorii, V, 3
20. Horatius, Carmina, III, 24
21. Lascu, N., Pamintul si vechii locuitori ai tarii noastre in opera din exil a lui Ovidiu, in vol. Publius Ovidius Naso, Bucuresti, 1957
22. Marghitan, L., Decebal, Editura Militara, Bucuresti, 1987
23. Mihailescu, D.C., Dramaturgia lui Lucian Blaga, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1984
24. Muresan, V., Polimorfismul crestinismului romanesc, Bucuresti, Editura Enciclopedica, 1993
25. Ojog, I., Sarov, I., Istoria romanilor, Editura Cartididact, Chisinau, 1997
26. Pacurariu, D., Scriitori si curente literare, Bucuresti, Editura Albatros, 1981
27. Parvan, V., Getica, Editura Meridiane, Bucuresti, 1982
28. Petrescu - Dimbovita, M., Scurta istorie a Daciei preromane, Editura Junimea, Iasi, 1978
29. Petrescu - Dimbovita, M., Istoria Romaniei de la inceputuri pina in secolul al VIII-lea, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995 
30. Petrescu - Dimbovita, M., Istoria Romanilor, vol. I, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2001
31. Pippidi, D.M., Dictionar de istorie veche a Romaniei (Paleolitic - sec.X), Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1976
32. Preda, C., Geto - dacii, in Stramosii poporului roman geto-dacii si epoca lor, Editura Politica, Bucuresti, 1980
33. Preda, C., Monedele geto-dacilor, Editura A.R.S.R., Bucuresti, 1973
34. Preda, C., Semnificative marturii ale monedelor geto-dacice, in Magazin istoric, Anul X, Nr. 5 (110), mai, 1978
35. Russu, I.I., Ce stim despre limba traco-dacilor, in Magazin istoric, anul XI, Nr. 7 (124), din iulie 1977
36. Russu, I.I., Eroica moarte a lui Decebal, in Magazin istoric, Anul V, Nr. 6 (51), iunie, 1971
37. Russu, I.I., Limba traco-dacilor, Editia a II-a, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1967
38. Russu, I.I., Scrierea grecesca si latina in Dacia preromana, in Anuarul de istorie si Arheologie, Cluj-Napoca, 1976, unde este citat Herodot, IV, Izvoare
39. Sarambei, I., Sarambei, N., 99 Personalitati ale lumii antice, Editura Albatros, Bucuresti, 1993
40. Strabon, Geographia, VII, 3
41. Trohani, G., Podoabe de argint geto-dacice, in Magazin istoric, Anul II, Nr. 9 (18), septembrie, 1968
42. Tudor, D., Decebal si Traian, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1977.
43. Ursulescu, N., Dacia in cadrul lumii antice, Editura Unirea, Iasi, 1992.Vulpe, A., Dave si satapinii lor, in Stramosii poporului roman: geto-dacii si epoca lor, Editura Politica, Bucuresti, 1980
44. Xenopol, A.D., Istoria Romanilor, Editia a IV-a, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1985


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prin apasarea pe butonul “Descarca acum” declar ca am citit, inteles si agreat termenii si conditiile.
* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!