CAPITOLUL I ORGANIZATIA - CONSIDERATII TEORETICE 1.1. Organizatia-definitii si teorii contemporane 1.2. Tipuri de comunicare organizationala 1.3. Strategii de comunicare organizationala 1.4. Declaratia de principii - asumare a identitatii organizationale CAPITOLUL II DECLARATIA DE PRINCIPII - INSTRUMENT DE RELATII PUBLICE 2.1. Declaratia de principii - notiune, concept, idei 2.2. Continutul declaratiei de principii 2.2.1 Valori si principii 2.2.2 Misiune si viziune 2.2.3. Istoric 2.3. Responsabilitate corporatista si asumare sociala 2.4. Importanta declaratiei de principii in crizele de imagine CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ 3.1. Metodologia studiului de caz 3.2. Scopul si obiectivele studiului de caz 3.2. Analiza comparativa 3.3. Interpretarea rezultatelor 3.4. Concluzii
1.1.Organizatia - definitii si teorii contemporane Figura 1.1. Functionare a Relatiilor Publice Organizatiile sunt grupuri de persoane aflate in relatii sociale si psihologice. Interdependentele si interactiunile dintre persoane, grupuri de persoane si organizatii sunt focalizate pe realizarea de scopuri comune stabilite in prealabil de catre membrii acestora. Analiza grupurilor si structurilor sociale confirma faptul ca societatea exista prin diversele moduri in care sunt organizate relatiile interumane, caracteristica de baza a societatii umane fiind cooperarea, existenta acesteia fiind consemnata inca din cele mai vechi timpuri. Actul cooperarii este reprezentat de constituirea in mod constient a unui ansamblu uman in vederea realizarii de rezultate/scopuri bine determinate. Finaliltatea scopurilor va fi obtinuta ca rezultat al interactiunii dintre membrii ansamblului social respectiv. Societatea umana foloseste o mare varietate de instrumente in scopul asigurarii bunei sale functionari, iar organizatiile sociale ocupa un loc deosebit de important in acest proces. Organizatiile economice, politice, juridice, militare, artistice, administrative, scolare etc. sunt mecanisme prin care membrii societatii activeaza pentru obtinerea unei eficiente individuale si sociale maxime. Toate organizatiile isi desfasoara activitatea in temeiul unor norme, principii, statute, prin intermediul acestora fiind reglementate relatiile dintre membrii lor si numai in acest mod se asigura ordinea si stabilitatea sociala. Organizatia poate fi definita ca sistem deschis, coerent, dinamic, format din membri cu statute si roluri distincte, constituit pentru realizarea unui anume scop si functionand prin armonizarea resurselor umane si materiale in conditiile respectarii unui ansamblu de valori si norme cat si a unor modalitati de conducere. Amitai Etzioni declara: "... ne nastem in organizatii, suntem educati in organizatii si cei mai multi dintre noi isi petrec viata muncind pentru organizatii. Intr-o mare parte a timpului ei liber, lumea se distreaza sau se roaga tot in organizatii. Cei mai multi mor in serviciul unei organizatii, iar cand soseste clipa inmormantarii, cea mai mare dintre organizatii - statul - trebuie sa isi dea oficial consimtamantul ". Definirea conceptului de organizatie este dificila; un mare numar de economisti, sociologi, filozofi au incercat sa explice conceptul din perspective diferite: Talcott Parsons defineste organizatia ca fiind o unitate sociala creata intentionat pentru a urmari anumite obiective concrete. Georges Lapassade considera ca organizatia este un ansamblu format din parti care coopereaza. Societatea contemporana este "o societate organizationala", iar omul ca membru al acestei societati poate fi definit ca "om organizational". Psihosociologia considera ca existenta organizatiilor este o trasatura distinctiva a societatii contemporane care o diferentiaza de alte tipuri de societati in care un asemenea fenomen fie nu era prezent, fie nu avea o amploarea din prezent. "Succesul marilor organizatii constituie una dintre caracteristicile esentiale, daca nu chiar cea fundamentala a societatilor moderne. Omul modern nu poate actiona decat de-a lungul si in cadrul marilor organizatii." Secolul al XIX-lea a fost secolul individualitatilor iar secolul XX unul al colectivitatilor organizate si al marilor organizatii. A fost inventat un termen special pentru acest tip de societate si anume societate organizationala sau societate organizata, in care organizatiile care exista in tot mai multe domenii ale vietii sociale ii determina acesteia un caracter aparte, iar in final eficienta intregii societati depinde in mod direct de eficienta organizatiilor care o compun. Structura organizatorica este definita functie de activitatile desfasurate in cadrul acesteia precum si modurile in care sarcinile sunt alocate diversilor membri ai organizatiei, cat si coordonarea si supravegherea activitatilor acestora, toate acestea avand ca scop final realizarea obiectivelor organizationale.
1.Stoica D. Comunicare publica. Relatii publice Iasi, 2004; 2.Constantinescu D., Girboveanu S.R., Dumitrascu E., Comunicare organizationala, Editura Prouniversitaria Bucuresti 2011; 3.Dr. NICULAE T. ,Drd. GHERGHITA I., masterand GHERGHITA D., Comunicarea Organizationala si Managementul situatiilor de criza, Editura Ministerului Administratiei si Internelor, 2006; 3.Bertrand J.C. - O introducere in presa scrisa si vorbita, Poliron 2001; 4.Cristina Coman, Relatii publice si publicitate, Editura Polirom, 2001) 5.(www.scritub.com)
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
