Delicte de Presa. Raspunderea Juridica Civila cu Privire la Delictele de Presa

Cuprins licenta Cum descarc?

1. Argument 1
2. Presa in statul de drept 4
2.1. Complexitatea domeniului de viata sociala
concretizata in activitatea de presa 5
2.2. Pentru o dialectica opinie / informare. Protejarea surselor 7
2.3. Structura unei redactii de ziar 13
2.4. Reglementari constitutionale. Libertatea presei si viata privata 16
2.4.1. Libertatea de exprimare 16
2.4.2. Dreptul la informatie 24
2.4.3. Dreptul la ocrotirea vietii private 32
3. Delicte de presa 41
3.1. Infractiuni prevazute in Codul penal savarsite prin presa 41
3.1.1. Propaganda in favoarea statului totalitar 42
3.1.2. Actiuni impotriva ordinii constitutionale 46
3.1.3. Comunicarea de informatii false 48
3.1.4. Defetismul 52
3.1.5. Propaganda pentru razboi 55
3.1.6. Insulta 57
3.1.7. Calomnia 62
3.1.8. Ultrajul contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice 66
3.1.9. Instigarea publica si apologia infractiunilor 69
3.1.10. Raspandirea de materiale obscene 72
3.2. Contraventii la regimul juridic al presei in Romania 74
3.2.1. Aspecte generale 74
3.2.2. Audiovizual / presa. Privire comparativa 76
4. Raspunderea juridica civila cu privire la delictele de presa 79
4.1. Raspunderea proprie a autorilor unor articole de presa
si raspunderea comitentilor pentru prepusii lor in cadrul redactional 80 
4.2. Problema delicata a daunelor morale 82
4.2.1. Privire istorica asupra daunelor morale 83 
4.2.2. Situatia actuala 86
5. De lege ferenda 88
5.1. Dreptul la rectificare si la replica in presa scrisa 88
5.2. Asigurarea civila a redactiilor pentru prejudiciile 
patrimoniale cauzate din vina ziaristilor 95
6. In loc de concluzii: legea presei, o necesitate! 96
7.Anexe 99
7.1. Jurisprudenta 99
7.1.1. Decizia penala nr. 1168/2000 99 
7.1.2. Decizia penala nr. 2344/2000 100
7.1.3. Sentinta civila nr. 1066/1998 102
7.2. Hotararea Camerei Deputatiilor din Romania nr. 25 din 
12 septembrie 1994 asupra rezolutiilor Adunarii Parlamentare
a Consiliului Europei cu privire la etica ziaristica 103
7.3. Hotararea Senatului Romaniei nr. 32 din 6 octombrie 1994
asupra rezolutiilor Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei
cu privire la etica ziaristica 110


Extras din licenta Cum descarc?

1. Argument
Mass-media se infatiseaza pe sine, la inceput de secol XXI, ca un domeniu de viata sociala din ce in ce mai complex, concretizat in raporturi sociale adesea greu de imaginat intre persoane care uneori nici nu se intalnesc. Mijloacele de comunicare in masa cunosc in ziua de azi o diversitate uimitoare , pe masura expoloziei informationale caracteristice satului global al lui Mc'Luhan. Canalele prin care fluxul informational ajunge de la emitatori (institutii specializate in activitatea de comunicare publica) la receptori, sunt, ca atare, ele insele de o varietate surprinzatoare. Acum treizecizeci de ani era aproape imposibil pentru cineva sa isi imagineze ca un reporter poate transmite informatii despre un conflict armat chiar de pe frontul de lupta si chiar in timp real, adica transmisiune in direct. Cu ajutorul satelitului, a unui leptop conectat telefonic la internet, sau cu ajutorul unui telefon portabil, reporterul ne face martori propriu-zis la evenimentele pe care le transmite.
In randul mijloacelor de comunicare in masa, presa ocupa inca un rol central, desi cei mai multi autori in domeniul mass-mediei tind sa opteze pentru primatul imaginii, sub pretextul ca imaginea ar avea o retorica mai virila, ca prin ea s-ar exprima 1000 de cuvinte, ca, in fine, forta de persuasiune este mai mare la mesajul imagistic tocmai pentru ca s-ar adresa afectivului iar nu ratiunii.
Instrumentele de lucru ale ziaristului, ale omului de presa, stricto sensu, sunt exclusiv cuvintele, adresate prin excelenta ratiunii, iar in acest cadru aristotelic de logica si intelepciune prezumat pana la proba contrarie ca existent intre paginile unui ziar, se intelege ca raporturile umane sunt prietenoase, ca nimeni nu aduce atingere intereselor si drepturilor unei alte persoane sau chiar statului insusi. Prin urmare omul/ziaristul este liber sa faca tot ceea ce nu limiteaza drepturile si libertatiile celorlalti. Este ceea ce unii cercetatorii sociologi si politologi numesc libertatea negativa 
Totusi nu este o noutate ca, astazi si paginile ziarelor sunt inevitabil cotropite de imagini, ca publicitatea domina cu lejeritate spatiul paginilor din publicatiile locale si cu atat mai mult, nationale. In acest context formulam o serie de intrebari despre probitatea activitatii ziaristice, despre cum reuseste jurnalistul de presa sa-si vanda publicatia fara a leza dreptul la imagine a fiecarui individ, violandu-i, in goana dupa senzational, viata privata sau diminuandu-i demnitatea sau onoarea, fara a contraveni intereselor statului si ale institutiilor sale, fara a manipula si a raspandi ura rasiala sau materiale imorale, pornografice, in fine, fara sa denaturaze relatiile prezumate prietenoase de care aminteam mai sus, in relatii de adversitate intre persoane. Sau mai mult, fara sa comita nici un delict (infractiune sau contraventie), tinand cont mai ales de dialectica triunghiului: 
dreptul la informare;
protejarea surselor;
dreptul la propria imagine si la viata privata.
Subsemnatul este si student la Facultatea de Litere, Istorie si Jurnalistica din cadrul Universitatii ,, Lucian Blaga" din Sibiu. In timpul primilor trei ani de studentie intr-ale jurnalisticii, mai ales in vremea sesiunilor de practica la diferite redactii sau chiar in cursul colaborarilor semestriale cu reviste si cotidiene locale sau nationale, in fine, chiar in redactiile de radio sau televiziune, impreuna cu colegii, studenti sau ziaristi consacrati, ne intalneam cu situatii la care sper ca, lucrarea de fata sa le ofere unele pertinente solutii. Mai mult, cu ocazia unor conferinte internationale desfasurate in anii 1999-2001 in Spania, Portugalia si Croatia, pe teme privind si legislatia presei in tarile participantilor, sesiuni de comunicari organizate de Forumul European al Studentilor la Jurnalistica, in care subsemnatul este membru, am descoperit vastitatea acestui domeniu inca neexplorat in stiinta dreptului romanesc.
Solul pe care pornesc este unul al nisipurilor miscatoare, pe care talpa iti aluneca si risti sa nu mai stii ce sa crezi despre ceea ce erai sigur ca este drept. Uneori linia de demarcatia intre imoral si moral, pe de o parte si ilegal si legal, pe de alta parte, este cam confuza, serpuita cel mai adesea. Se poate intampla ca ceea ce unui ziarist i se pare a fi un bun informational de interes social, sa incalce de fapt principiul alterum non laedere, expunand o persoana la batjocura sau violandu-i dreptul la intimitate. Nu de putine ori persoane despre care scriam sau pe care le citam, fara sa le inregistrez , negau cele scrise despre ei sau retractau ori nu recunosteau cele afirmate, unii intrau furiosi in redactii si amenintau cu procese pe semnatarul articolului, pe redactorul sef, pe secratarul de radactie si chiar pe directorul ziarului, care cel mai adesea nu stia ce materiale vazusera lumina tiparului. Si tot astfel, unii colegi ma intrebau daca o anume afirmatie ar fi calomnioasa, sau daca contravine vreunei norme penale. Astfel, unul vroia sa afle daca poate divulga oarece informatii despre un dosar penal privind un incest aflat pe rolul Tribunalului din Sibiu, daca nu ar scapa mai usor prin nesemnarea materialului sau prin fixarea in header - ul paginii de ziar a titulaturii generice: materiale de opinie. In fine, nu de putine ori ma puneau in dilema, intrebandu-ma cate ceva despre legea presei, daca mai e valabila ,,aia comunista" din '74, sau despre disputele parlamentarilor privind art. 1681 Cod penal , sau altele. De fiecare data imi propuneam sa aprofundez intrebarile lor, domeniile deschise de ele, si nu este o mai buna oportunitate decat elaborarea proiectului de licenta in drept. Sursele bibliografice nu sunt foarte bogate si tocmai de aceea am apelat la materiale aduse din strainatate pentru prima data in Romania, la jurisprudenta, la site - uri despre libertatea presei sau diferite lucrari adiacente.
Lucrarea se gaseste oarecum undeva intre jurnalistica, dreptul public si cel privat, fireste cu o mai accentuata inclinatie spre primul, tratand modul de comitere a unor infractiuni si cateva aspecte despre contraventiile savarsite prin mijloacele de presa scrisa. Fie ca demersul nostru sa se inscrie in galeria primelor initiative in conturarea unei noi ramuri de drept, peste ani numita, poate, Drept media.


Fisiere in arhiva (3):

  • Bibliografie.doc
  • Cuprins.doc
  • Lucrare de diploma.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 10 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prin apasarea pe butonul “Descarca acum” declar ca am citit, inteles si agreat termenii si conditiile.
* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!