Depresiunea Brasovului

Cuprins licenta Cum descarc?

I. INTRODUCERE
II. POZITIA GEOGRAFICA si LIMITE BAZINULUI DAMBOVICIOARA
II.1. Pozitia Bazinului Dambovicioara
II. 2. Limitele Bazinului Dambovicioara
II.3. Istoricul cercetarilor
III. GEOLOGIA si EVOLUTIA PALEOGEOGRAFICA
III.1. Date stratigrafice si litologice
III.2. Structura si tectonica
III.3. Individualizarea Bazinului Dambovicioara. Complexele structurale. Evolutia retelei hidrografice.
IV. RELIEFUL
IV.1. Elemente morfografice si morfometrice
IV.1.2. Versantii
IV.1.3. Interfluviile
IV.1.4. Hipsometria
IV.1.5. Adancimea si densitatea fragmentarii reliefului
IV. 1.6. Declivitatea
IV.2. Tipuri si forme de relief
IV.2.1. Relieful structural
IV.2.1.1. Morfostructura majora
IV. 2. 1. 2. Vaile structurale
IV. 2 1.3. Trasaturile morfostructurale de ordin secundar
IV.2.2. Relieful petrografic
V.2.2.1. Relieful dezvoltat pe calcare
IV.2.2.2. Relieful dezvoltat pe conglomerate
IV.2.3. Relieful periglaciar
IV.2.3.1. Agenti si procese
IV.2.3.2. Forme de relief periglaciare
IV.2.4. Modelarea actuala a reliefului
IV.2.4.1. Factorii potentiali ai morfodinamicii actuale
IV. 2.4.2. Procesele de modelare actuala
V. CLIMA
V.1. Factorii genetici ai climei
V.1.2. Circulatia generala a atmosferei
V.1.3. Factorii geografici locali
V.2. Temperatura aerului
V.2.1. temperatura medie anuala
V.2.2. Temperaturile medii anuale
V. 2.3. Temperatura medie zilnica
V.2.4. Inversiunile de temperatura
V.3. Precipitatiile atmosferice
V.3.1. Precipitatiile medii multianuale
V.3.2. Precipitatiile medii lunare
V.3.3. Precipitatiile torentiale
V.4. Vanturile
V.4.1. Directia vantului
V.4.2. Viteza vantului
V.4.3. Vanturile locale
V.5. Stratul de zapada
V.5.1. Durata intervalului cu strat de zapada
V.5.2. Grosimea stratului de zapada.
VI. Elemente de hidrologie
VI.1. Apele subterane
VI.2. Apele de suprafata
VI.2.1. Reteaua hidrografica
VI.2.1.1. caracteristici morfometrice
VI.2.1.2 Scurgerea Apei
VI.2.1.3. Chimismul apei raurilor
VI.2.2. Lacurile
VII. Elemente biogeografice
VII.1. Vegetatia
VII.1.1. Etajul forestier
VII.1.1.1. Etajul padurilor de fag
VII.1.1.2. Etajul padurilor de molid
VII.1.2.2. Etajul alpin
VII.2. Fauna
VII.2.1. Fauna fagetelor
VII.2.2. Fauna padurilor de rasinoase
VII. 2.3. Fauna alpina
VII. 2.4. Fauna acvatica
VIII. Solurile
VIII. 1. Factorii pedogenetici
VIII.!.1. Relieful- factor pedogenetic
VIII. 1.2. Roca- factor pedogenetic
VIII. 1.3. Clima-factor pedogenetic
VIII. 1.4. Apa-factor pedogenetic
VIII.1.5. Vegetatia si fauna-factori pedogenetici
VIII. 1.6. Timpul ca durata de manifestare a factorilor Pedogenetici
VIII. 1.7. Influenta antropica in procesul de pedogeneza
VIII. 2. Sistematica si raspandirea solurilor
VIII. 2.1. Clasa Molisoluri
VIII. 2.1.1. Rendzine si soluri brune-eumezobazice
VIII.2.1.2. Roci compacte carbonatice la zi si rendzine
VIII.2.2. Clasa Cambisoluri
VIII.2.2.1. Soluri brune acide
VIII. 2.2.2. Soluri brune eumezobazice si soluri brune argiloiluviale
VIII. 2.2.3. Soluri brune acide si soluri brune-feriiluviale
VIII. 2.3. Clasa Spodosolului


Extras din licenta Cum descarc?

In extremitatea sud-vestica a Depresiunii Brasovului, acolo unde Carpatii Curburii se leaga de cei Meridionali, se individualizeaza un tinut muntos cu o fizionomie deosebita, reprezentand o regiune de veche circulatie transcarpatica. Este vorba de Muntii Piatra Craiului cu partea invecinata, Culoarul Rucar Bran, unitati in care se incadreaza Bazinul Dambovicioarei.
Dotata cu un potential natural de exceptie, in care se incadreaza diverse si spectaculoase forme de relief, o clima variata datorita pozitiei si caracteristicilor reliefului, inzestrata cu o flora si o fauna bogata si valoroasa (Muntii Piatra Craiului sunt rezervatie de flora si fauna), zona are un farmec aparte, unic in tara noastra.
Asezarile omenesti, permanente si sezoniere completeaza fericit elementele cadrului natural insirandu-se pe firul vailor sau risipindu-se pe plaiurile inalte, sfidand parca inaltimile. Stravechea populare si valorificare a resurselor naturale a generat o simbioza fericita intre om si mediul natural prin aparitia unor asezari temporare de tipul celor pastorale, forestiere, cinegetice si turistice, conturandu-se astfel un veritabil model economic, agropastoral si turistic.
Pornind de la ceste considerente, am incercat, cu vie emotie si dragoste de fata aceste locuri, sa redau in randurile acestei lucrari, o analiza cat mai complexa a elementelor naturale. Astfel, vor fi prezentate in principal aspecte referitoare la cadrul natural: relief (geneza, evolutie, tipuri si forme),clima, hidrografie, vegetatie, fauna, soluri, care, alaturi de pozitia geografica favorabila, au constituit suportul aparitiei si dezvoltarii asezarilor omenesti.
In elaborarea lucrarii am folosit un amplu material bibliografic care se refera la zona in studiu, dar si sinteze. De asemenea, am folosit hartii topografice la scara 1 : 25000 si harti geologice la scara1 : 50 000. Textul este sprijinit de o serie de harti tematice si generale si de fotografii realizate pe teren in perioada iunie 1998 - aprilie 1999.
Odata cu realizarea lucrarii de fata, doresc sa-mi exprim recunostinta fata de intreg colectivul didactic al Facultatii de Geografie din Universitatea din Bucuresti pentru cunostintele dobandite pe parcursul anilor de studii universitare, dar mai ales fata de domnul profesor universitar doctor Mihai Geanana si asistent universitar Oprea Razvan, care mi-au acordat sprijin stiintific si moral pentru redactarea in bune conditii a lucrarii.
Alaturi de continutul pur stiintific, lucrarea constituie si o invitatie adresata atat turistilor grabiti, care din automobil percep prea putin di farmecul acestor locuri, cat si iubitorilor de drumetie, de a pasii in universul acestui colt al Carpatilor, cu imagini de neuitat, cu oameni ospitalieri si case frumoase, obiceiuri si traditii seculare.
II. POZITIA GEOGRAFICA si LIMITE BAZINULUI DAMBOVICIOARA
II.1. Pozitia Bazinului Dambovicioara
Bazinul Dambovicioara este situat in partea centrala a Romaniei, iar raportat la coordonatele geografico-geodezice se grefeaza pe arealul cuprins intre meridianul de 25011`27``si cel de 25016`04``longitudine estica si intre latitudinile nordice 45025`04``si 45031`45``.
Alaturi de configuratia generala a reliefului, pozitia Bazinului Dambovicoara influenteaza circulatia generala a maselor de aer. Zona in studiu se afla sub influenta maselor de aer sud-vestice (in sud) si nord-vestice (nord), nefiind afectata de circulatia nordica si estica. Acest lucru se reflecta clar in trasaturile hidrogeografice si biopedoclimatice.
In ansamblul Carpatilor, Bazinul Dambovicioara intr-o arie de interferenta a Carpatilor Meridionali si Carpatilor Orientali, cea ce a ridicat probleme in privinta incadrarii in una dintre cele doua diviziuni.
Astfel bazinul studiat apartine Carpatiilor Orientali daca limita intre acestia si Carpatii Meridionali este Valea Dambovitei - Valea Barsei (Culoarul Tamasului). Apartenenta la Carpatii Orientali are la baza in primul rand alcatuirea petrografica, dar si situatia tectonica, adica varsta desfasurarii aranjamentului arhitectural major, panza de Leaota - Bucegi - Piatra Mare fiind rezultatul tectonogenezelor mezocretacice (D. Patrulius, V Mutihac). La vest de Culoarul Tamasului, Muntii Fagaras si Iezer - Papusa sunt alcatuiti din roci metamorfice (sisturi cristaline din seria de Leaota), iar la est apar la zi numai roci sedimentare (Muntii Piatra Craiului, Culoarul Rucar - Bran, Muntii Bucegi si dincolo de Valea Prahovei).
Din punct de vedere geografic , Bazinul Dambovicioara, este inclus Carpatilor Meridionali. Aceasta idee este sustinuta de insusi peisajul geografic, peisajul Grupei Bucegi, fiind, evident, mult mai apropiat de cel al Carpatilor Meridionali. Alaturi de peisaj, peisaj mentionam calitatea Vaii Prahova de discontinuitate geografica, mai clara decat Valea Dambovitei (V. Mihailescu, 1932; Valeria Micalevich Velcea,1961; Valeria Micalevich Velcea, Al Savu,1982).
A existat si ideea mentinerii Grupei Bucegi ca o grupa unitara (Tr Constantinescu, 1980), specificul acestei grupe fiind subliniat cu mult inainte prin definirea ca sector de tranzitie in cadrul Carpatilor Meridionali ( V. Mihailescu, 1946; Valeria Micalevich Velcea,1961).
In concluzie, Bazinul Dambovicioara se incadreaza intre Carpatii Meridionali, Muntii Bucegi, Muntii Leaota, Muntii Piatra Craiului si Culoarul Rucar - Bran constituind o grupa montana unitara: Grupa Bucegi.


Fisiere in arhiva (2):

  • 1geografie.doc
  • CUPRINS.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!