Derivarea

Cuprins licenta Cum descarc?

ARGUMENT 3
VOCABULARUL. GENERALITATI 6
DERIVAREA 9
- DISTINGEREA DERIVATULUI DE BAZA LUI 9
- FORMATIVELE (FORMATII, LEXIFORMELE) 13
o SUFIXELE 14
o CLASELE DE SUFIXE LEXICALE 14
o SUFIXE AUGMENTATIVE 18
o SUFIXE DIMINUTIVALE 22
o SUFIXE PENTRU DENUMIREA AGENTULUI (NUME DE AGENT) 31
o SUFIXE PENTRU DENUMIREA INSUSIRII DIN OBIECTE 36
o SUFIXE PENTRU DENUMIREA PLANTELOR si ANIMALELOR 41
o SUFIXE PENTRU DENUMIREA INSTRUMENTELOR 45
o SUFIXE PENTRU DENUMIRI ABSTRACTE 47
o SUFIXE PENTRU DENUMIREA UNEI COLECTIVITATI 53
o SUFIXE CARE IMPLICA IDEEA DE LOC 55
o SUFIXE PENTRU INDICAREA MODALITATII 55
o SUFIXE PENTRU NUME PROPRII DE FAMILIE 56
o ALTE SUFIXE 57
o FALSELE SUFIXE (SUFIXOIDELE) 58
o PREFIXELE SI PREFIXATIA 59
o PREFIXE NEGATIVE 61
o PREFIXE DELOCUTIVE 64
o PREFIXE ITERATIVE 68
o ALTE PREFIXE 69
o FALSE PREFIXE (PREFIXOIDE) 73
o INTERFIXELE 76
- DERIVAREA REGRESIVA 78
- DERIVAREA PARASINTETICA 80
EXERCITII APLICATIVE 81
- PROIECTE DIDACTICE 84
o Fisa de evaluare 90
CONCLUZII 102
BIBLIOGRAFIE 104


Extras din licenta Cum descarc?

ARGUMENT
In introducerea la volumul Gramatica, stilistica, compozitie , academicianul Ion Coteanu spunea: Gramatica e ca o sfera din care pulseaza necontenit raze si cercuri luminoase. Unele stralucesc mai puternic decat altele si incanta ca adevarate minunatii. Adesea si sunt minunatii, caci au in ele arta, arta cuvantului. Altele, mai putin stralucitoare si mai des intalnite, trec neluate in seama, pentru ca le stie tot omul si face si el asemenea dupa puterile sale, sfera care pulseaza aflandu-se in mintea tuturor celor ce folosesc limba parintilor.
O astfel de raza mai putin stralucitoare, pentru ca este inerenta oricarui vorbitor nativ de limba romana este vocabularul constituit din totalitatea cuvintelor existente in limba. Cum numarul acestora depaseste usor 120.000, este practic extrem de greu unui vorbitor, indiferent de gradul sau de cultura, sa le cunoasca si sa le foloseasca.
Vocabularul unei limbi nu constituie o masa compacta, omogena sau nediferentiata. Nu toate cuvintele cuprinse in lexic au aceeasi valoare, iar frecventa sau circulatia lor reprezinta un factor important pentru determinarea fizionomiei lexicale a limbii respective. Astfel, toti vorbitorii cunosc si folosesc des termeni din vocabularul fundamental sau fondul principal lexical la care se adauga, in proportie variabila, cuvinte din masa vocabularului (arhaisme, regionalisme, neologisme, termeni tehnico-stiintifici, de argon si de jargon). Intre aceste doua parti esentiale ale vocabularului nu se pot stabili granite precise, deoarece cuvintele celor doua componente ale lexicului contracteaza intre ele doua raporturi formale si semantice.
Un exemplu in acest sens il reprezinta derivarea care este o disponibilitate, prin excelenta, a cuvintelor din vocabularul fundamental, dar duce la crearea de noi cuvinte, ca mijloc intern de imbogatire a limbii, cuvinte care patrund, initial, in masa vocabularului.
Acest aspect, dar si faptul ca prin acest procedeu se asigura dinamica vocabularului limbii romane si a oricarei limbi, conferindu-i-se o bogata nuantare lexicala, m-au determinat sa aleg ca tema a demersului meu teoretic (stiintific) derivarea.
Am pornit de la premisa ca limba romana are specific derivativ, spre deosebire de alte limbi, ca germana, care se imbogatesc indeosebi prin compunere. Ea se remarca, asadar, prin bogatia de afixe (sufixe si prefixe) care au fost si sunt active, dand nastere, in permanenta, unor noi lexeme care servesc numai necesitatilor unor anumite limbaje specializate de a defini realitatile tipice, ci si nevoilor vorbitorilor obisnuiti de a da varietate exprimarii lor lingvistice.
Este stiut faptul ca derivarea este un procedeu sistematic de formare de noi cuvinte. De aceea am incercat sa evidentiez tipurile de derivare (cu sufixe, cu prefixe, parasintetica si regresiva). Am stabilit o tipologie a sufixelor, foarte multe in limba romana, tinand cont de criteriul semantic (sufixe diminutivale, augmentative, colective, etc.) si de criteriul morfologic (sufixe substantivale, adjectivale, etc). Cu ajutorul acestei tipologii, oricare vorbitor nativ poate deveni creator de lexeme, fapt dovedit si de tendintele contemporane de inovatie lexicala care se inregistreaza mai cu seama in limbajul publicistic. Am marcat apoi, in cadrul prefixelor, distinctia intre prefixele mostenite si cele neologice, acestea din urma devenind productive mai ales in derivatele actuale. Cunoasterea prefixelor noi este indispensabila pentru lamurirea semnificatiei termenilor in care apar, deoarece ele au un inteles bine definit care se regaseste in sensul derivatului. In felul acesta, se pot evita greseli de exprimare care se concretizeaza in pleonasme de tipul: a colabora impreuna sau a interactiona reciproc, vorbitorii mai putin instruiti necunoscand faptul ca prefixele neologice co- si inter-, inseamna deja impreuna si reciproc, intre, unul cu celalalt.
Chiar si insuficienta cunoastere a sufixelor conduce la greseli de exprimare care, uneori, au la baza etimologia populara sau confuziile paronimice. De pilda, adjectivul lucrativ derivat cu sufixul de origine latina -iv este folosit cu sensul de unde se lucreaza, cand, de fapt, sufixul ii confera intelesul de aducator de mari castiguri banesti. Alteori, derivatul primitiv necivilizat este folosit in locul lui primitor in context de tipul: imi place sa merg la ei, pentru ca sunt oameni foarte primitori.
Alteori se face abuz de anumite sufixe care se regasesc in termeni ferm fixati in limba romana. De exemplu, sufixul verbal -iona care apare in cuvinte ca achizitiona, functiona a fost extins la verbe ca directiona, confuziona, obiectiona, spationa, suspensiona, care au vrut sa ia locul formelor mai simple: dirija, confunda, obiecta, spatia, suspenda. S-a abuzat in anumite situatii, nejustificat, si de procedeul derivarii regresive, rezultand de la adjectivul calamitat verbul a calamita sau de la substantivul capacitate verbul a capacita la care nimeni nu se gandeste sa recurga.
Aceste greseli care apar in folosirea in limbaj a derivatelor m-au determinat sa lamuresc, pe cat posibil, problemele derivarii, fapt care conduce la constientizarea acestui proces de formare de noi termeni frecvent utilizati de vorbitorii limbii romane. Scopul studiului meu a fost, asadar, constientizarea limbajului folosit si a normelor lingvistice aplicate, consolidarea relatiei indisolubile dintre forma si continutul cuvantului pe care o argumenta lingvistul francez Ferdinand de Saussure, toate aceste aspecte contribuind la corectitudinea exprimarii.


Fisiere in arhiva (1):

  • Derivarea.docx

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

- Avram, Mioara - Vocabularul actual al limbii romane , 1997, vol. 3.
- Gramatica pentru toti , Editura Humanitas, 1997
- Bejan, Al. Gramatica limbii romane. Compendiu, Editura Echinox, 1995.
- Chiriac, Marilena; Iancu Marin - Vocabular. Teorie si teste, Ed. Recif, Bucuresti, 1995.
- Coteanu Ion - Gramatica. Stilistica. Compozitie, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1990.
- Coteanu, Ion; Forascu Narcisa; Bidu-Vranceanu, Angela - Limba romana contemporana (Vocabularul), E.D.P., Bucuresti, vol. I.
- Hristea Teodor - Sinteze de limba romana - editia a treia, Ed. Albatros, Bucuresti, 1994.
- Iliescu, Ada. Gramatica aplicata a limbii romane, Editura Didactica si Pedagogica, 2003.
- Nuta, Silvia - Metodica predarii limbii romane in clasele primare, Ed. Aramis, vol. II, 2002.
- Popa, Ion - Fonetica si vocabularul, Ed. Teora, Bucuresti, 1994.
- Puscariu, Sextil - Limba romana. I. Privire generala, Ed. Minerva, Bucuresti, 1976.
- Stoian, Stanciu. Berca,Ion. Chiosa, Clara Georgeta. Metodica predarii limbii romane, Editura Didactica si Pedagogica, 1964.
- Toma, Ion - Limba romana contemporana (Privire generala), Ed. Niculescu, Bucuresti, 1996.
- Tibrian, Constantin - Structura limbii romane in trecut si in prezent, Ed. Universitatii din Pitesti, 2004.
- *** - GRAMATICA LIMBII ROMANE, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2005.
- *** Curriculum national - programe pentru invatamantul primar - Bucuresti, 1998.
- *** Evaluarea in invatamantul primar. Descriptori de performanta, Bucuresti, 1998.


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prin apasarea pe butonul “Descarca acum” declar ca am citit, inteles si agreat termenii si conditiile.
* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!