Deterioararea sănătății sub influența nicotinei și combaterea ei cu ajutorul tratamentelor medicamentoase

Cuprins licență Cum descarc?

CAP.I. INTRODUCERE  5
I.1.NOTIUNI GENERALE DESPRE NICOTINA 5
I.2.NOTIUNI DE FARMACOLOGIE 7
I.3.NOTIUNI DE FARMCOCINETICA 8
I.4.NOTIUNI DE TOXICOLOGIE 8
CAP.II. EFECTELE TUTUNULUI ASUPRA SANATATI 10
II.1. CE CONTINE TUTUNUL? 10
II.2. NICOTINA -PRINCIPALUL COMPUS NOCIV AL TUTUNULUI 13
II.3. FUMATUL O MODA?  17
II.4. MODIFICARILE CARE APAR IN ORGANISM IN MOMENTUL
RENUNTARII LA FUMAT 19
CAP.III. BOLILE SPECIFICE FUMATORILOR 20
PARTEA SPECIALA
CAP. IV. PREVALENTA FUMATULUI SI INCIDENTA BOLILOR DATORATE NICOTINEI IN JUDETUL GALATI IN PERIOADA 2013 - 2014 28
IV.l. GENERALITATI  28 IV. 2. IPOTEZA CERCETARII 30
IV. 3. MOTIVATIA STUDIULUI 31
CAP V. OBIECTIVELE LUCRARII 33
CAP.VI. MATERIAL SI METODA 34
CAP.VII. REZULTATE SI DISCUTII  37
OBIECTIVUL 1 - PREVALENTA FUMATULUI IN JUDETUL GALATI IN PERIOADA 2013 -2014  37
OBDIECTIVUL 2 - INCIDENTA BOLILOR DATORATE NICOTINEI IN JUDETUL GALATI IN PERIOADA 2013 -2014 48
OBIECTIVUL 3 - STATISTICA PROGRAMULUI STOP FUMAT IN JUDETUL GALATI IN PERIOADA 2013 -2014 (DATORITA APLICARII TRATAMENTELOR SPECIFICE) 53
CAP.VIII. CONCLUZII  58
BIBLIOGRAFIE  62

Extras din licență Cum descarc?

De mii de ani, oamenii fumeaza sau mesteca frunze de tutun (Nicotiana Tabacum). Tutunul a fost descoperit si cultivat pentru prima data pe continentul American, se pare inca din anul 6000 i.e.n. Dupa descoperirea si colonizarea Americii de Nord si de Sud, tutunul a fost exportat masiv in Europa continentala si in restul lumii. Inca de la inceput a fost insa extrem de controversat. Unele persoane ii apreciau calitatile medicinale insa metodele de cercetare moderne pun la dispozitie dovezi ale influentei nefaste ale tutunului asupra sanatatii.
Pe de alta parte, se fac anunturi publice prin intermediul mass mediei care atrag atentia asupra riscului crescut pe care il are tutunul asupra sanatatii si dependenta pe care o poate crea. Nicotina produce dependenta atat fizica cat si psihica.
Nicotina reprezinta principalul component al frunzelor de tutun din speciile Nicotiana tabacum si Nicotina rustica din familia Solanaceae.
Denumirea genului a fost atribuita dupa numele unui diplomat francez in Portugalia, Jean Nicot, care probabil a introdus planta in Europa, in jurul anului 1560 iar numele speciei provine de la denumirea indiana data pipei de tub folosita pentru fumat [3].
Sunt consemnari care arata ca tutunul era folosit pentru fumat, prizat, mestecat cat si in practice magico-religioase, inca din 1942.
Speciile de Nicotiana sunt originare din Mexic si America de Nord, ele fiind foarte cultivate apoi in intreaga lume iar obiceiul fumatului extinzandu-se considerabil.
Introdus initial in Europa ca medicament, incepe sa fie cultivat in Franta de Andre Thevet in 1565 sfatuit de Caterina de Medici prin Jean Nicot. Monopolul asupra productiei de tutun s-a instituit in 1674 la origine stand interese de stat [2].
Descriere : Nicotianae folium este o planta erbacee, anuala, pubescenta, inalta de 1,5 -2 m. Are frunze alterne, oval lanceolate, sesile si decurente, foarte mari (50-70 cm lungime si 30-45 cm latime) flori pentamere dispuse in raceme terminale, de culoare roz si fruct capsula protejata de caliciu persistent [3].
Obtinerea produsului: se recolteaza frunzele la completa maturitate, prin taiere de ramuri, operatia efectuandu-se de 2-3 ori pe sezon. Se poate recolta intreaga planta, prin taiere, apoi se separa numai frunzele. Se pot usca direct sau dupa fermentare [17].
Compozitie chimica: frunzele de tutun contin intre 0,6-10% alcaloizi totali (15% in Nicotiana rustica) alcaloidul principal fiind nicotina. Aceasta este insotita de mici cantitati de nornicotina si de alte tipuri de alcaloizi (nicotirina, N-nitrozonornicotina, anabasina, anatabina, anatalina, nicotelina, pirolidina, N-metilpirolidina, piperidina, N-oxidul nicotinei, N-acil-nornicotina, miosmina). [2]
Alti constituienti ai frunzelor de tutun sunt: 40% glucide (oze solubile, amidon, pectin, celuloza), proteine, 15-20% acizi organici.
Actiune: nicotina este un agonist al receptorilor polinergici, usor absorbita prin mucoase cat si pulmonar.
La inceput este un excitant ganglionar. Stimuleaza SNC-ul (sistemul nervos central), produce tremuraturi si convulsii, stimuleaza centrii respiratori si centrul vomei. In doze mari paralizeaza respiratia. La nivel cardio-vascular induce tahicardie, vasoconstrictie si cresterea presiunii arteriale. Creste tonusul si activitatea motrica intestinala, iar la nivelul jonctiunii neuro-musculare faza initiala de stimulare este bravata, dar cedeaza rapid unei faze de blocaj. In ceea ce priveste nornicotina ca aceasta are proprietati insecticide[4].
S-a stabilit insa ca in lume la ora actuala fumatul este raspunzator pentru mai mult de 4 milione de decese anual. Pana in anul 2020, se estimeaza ca numarul deceselor in randul fumatorilor se va ridica la 10 milioane.
Desi utilizat din cele mai vechi timpuri pentru tratamentul durerilor de cap, al astmului, gutei, durerilor de urechi, travaliului, si chiar cancerului s-a dovedit ca tutunul contine substante nocive canceroase si iritante.
Nicotina are cu certitudine si efecte terapeutice, dar largul spectru de efecte daunatoare asupra organismului ne face prevazatori in aprobarea ei in scopuri terapeutice.
In acceptia sa de medicament "auto-administrat" tutunul este foarte convenabil, este legal, relativ ieftin si usor de gasit. Poate fi folosit aproape oriunde, cantitatea (doza) poate fi controlata cu usurinta, iar sistemul de administrare este convenabil.
Tutunul patrunde insa in sange la cateva secunde de la inhalarea fumului, unde nicotina are efect imediat asupra starii de anxietate, de plictiseala sau asupra stresului.
Este evident faptul ca fumatorii folosesc tutunul pentru a-si controla starile si emotiile. Este doar o aparenta faptul ca efectele fumatului sunt variate si ca pe termen scurt sunt benefice. Pe termen lung fumatul este nociv pentru sanatate si scurteaza sansele de viata.

Fisiere în arhivă (1):

 Deterioararea sanatatii sub influenta nicotinei si combaterea ei cu ajutorul tratamentelor medicamentoase.doc

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

1. Cotrau M., Toxicologie Principii Generale, Ed. Junimea, Iasi, 1978, p. 201
2. Balalau D., Baconi D., Toxicologie Generala, Ed. Tehnoplast Company, Bucuresti, 2005, p.35
3. Cristea N. Tratat de Farmacologie, Editia I, Ed. Medicala, Bucuresti, 2006, p.663
4. Vita C: Toxicologie, Ed. Mongabit, 2002, pp. 40 - 42
5. Istudor V., Farmacognozie, Fitochimie, Fitoterapie, vol. III, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005, p. 37 - 42
6. Grigorescu E., Cintei I, Stanescu U., Index terapeutic, Ed. Medicala, Bucuresti, 1986, p. 266 - 267
7. Munteanu L., Tratat de plante medicinale cultivate si spontane, Ed. Risoprint, Cluj -Napoca,
2007, p.619
8. Cotrau M., Proca M., Toxicologie analitica, Ed. Medicala, Bucuresti, 1988, pp. 246-247
9. Abraham, P., Baconi D. Balalau D.: Abuzul si toxicodependenta. Mecanisme, manifestari, tratament, legislatie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2008, pp. 365-373
10. Ferrucci L, Izmirlian G, Leveille S, et al (1999). Smoking, physical activity, and active life expectancy. Am. J. Epidemiol. 149 (7): 645-53. PMID 10192312.
11. Doll R, Peto R, Boreham J, Sutherland I (2004). Mortality in relation to smoking: 50 years' observations on male British doctors. BMJ 328 (7455): 1519. doi:10.1136/bmj.38142.554479.AE. PMID 15213107.
12. Burns, E., The Smoke of the Gods: A Social History of Tobacco, 2006. Temple University Press, pp. 134-135.
13. Dr. Azamfirei L., E bine sa stii! Sfaturi pentru oamenii sanatosi si bolnavi, Ed.Viata si sanatate, Bucuresti, 2003,
14. Witschi 2001, A Short History of Lung Cancer. Toxicol Sci. 2001 Nov; 64(l):4-6. PMID 11606795
15. Boffetta, Paolo; Hecht, Stephen; Gray, Nigel; Gupta, Prakash; Straif, Kurt, "Smokeless tobacco and cancer", 2008. The Lancet Oncology 9 (7): 667-75.
16. Peate I. (2005). The effects of smoking on the reproductive health of men, Br J Nurs 14 (7): 362-6. PMID 15924009.
17. Dechanet, C; Anahory, T.; Mathieu Daude, J. C; Hamamah, S.; Hedon, B.; Effects of cigarette smoking on reproduction, 2010. Human Reproduction Update 17(1): 76
18. Korenman SG (2004). Epidemiology of erectile dysfunction.Endocrine 23 (2-3): 87 - 91. PMID 15146084.
19. Encyclopedia of Pharmaceutical Technology, Third Edition, vol. I, p. 1044 - 1045 C.D.Nenitescu, Chimie Organica, vol.11, Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980, p. 929;
20. J.Seglera, S.Pichini, R.Roig, J.Ortuno, O.Garcia, J.Sunger, M.Gonzalez, Hair analysis of nicotine and cotinine for evaluating smoking intake and exposure during pregnancy.a pilot study, Puig C.Rev.Toxicol.,17 (1), 27 - 32 (2000);
21. Baselt R., Disposition of Toxic Drugs and Chemicals in Man, 8th edition, Biomedical Publications, Foster City, CA, 2008, pp. 1103-1107.
22. Benowitz NL, Jacob P 3rd, Jones RT, Rosenberg J, NL; Jacob P, 3rd; Jones, RT; Rosenberg, J, Interindividual variability in the metabolism and cardiovascular effects of nicotine in man, 1982. J Pharmcol,p.368
23. Didilescu C, Marica C, Nicolaescu Olimpia, Pop Monica, Epidemiologia bolilor pulmonare cornice cu extindere in masa, Ed. Curtea Veche, Bucuresti, 1999, pp. 8-19
24. Didilescu C, Marica C, Didilescu A, FUMATUL sau drumul de la sanatate la boala, EditDan, Iasi 2006, p.34.
25. Pioaru Roxana, Tabagismul, Medic.ro, 2005, pp. 28-32.
26. ***The Chemical Components of Tobacco and Tobacco Smoke.
27. ***Cunostintele, atitudinile si practicile populatiei generale referitoare la consumul de tutun si la prevederile legislative in domeniu, Centru pentru politici si Servicii Sanatate. Bucuresti, 2007.
28. ***DSPG - Directia de Sanatate Publica Galati
29. ***ECDC - European Centre for Disease Prevention and Control
30. *** Programul National Stop Fumat