Determinarea Diversitatii Genetice la Cais cu Ajutorul Markerilor Moleculari RAPD

Cuprins licenta Cum descarc?

INTRODUCERE 5
I. STUDIU DOCUMENTAR 8
CAP.2.STRATEGII MODERNE DE AMELIORARE A CAISULUI 8
2.1. ASPECTE GENERALE PRIVIND APLICAREA BIOTEHNOLOGIEI IN
AMELIOAREA SPECIILOR GENULUI PRUNUS 8
2.1.1. Abordari curente pentru ameliorarea germoplasmei de cais 9
2.1.1.1. Noi tehnici de propagare 12
2.1.1.1.1. Evaluarea in vitro a caracterelor agronomice 12
2.1.1.1.2. Microaltoire in vivo 13
2.1.1.1.3. Cicluri artificiale de crestere 13
2.1.1.2. Folosirea markerilor moleculari 14
2.1.1.2.1. Caracterizarea identitatii genetice a materialului vegetal 14
2.1.1.2.2. Cartarea genetica 18
2.1.1.2.3. Selectia asistata de markeri 21
2.1.1.3. Tehnologii de transfer al genelor 23
CAP.3. METODE MOLECULARE DE ANALIZA 26
3.1. Markeri moleculari de determinare a fidelitatii genetice 26
II. PARTE EXPERIMENTALA 30
CAP.4. DETERMINAREA DIVERSITATII GENETICE LA CAIS (Prunus armeniaca L.)
CU AJUTORUL MARKERILOR MOLECULARI RAPD 30
4.1. MATERIALE SI METODE 32
4.1.1. Materialul biologic 32
4.1.2. Metodologie 43
4.1.2.1. Izolarea ADN 43
4.1.2.2. Reactia de amplificare (PCR) de tip RAPD 44
4.1.2.3. Electroforeza 44
CAP.5. REZULTATE SI DISCUTII 45
5.1. ANALIZA GENOTIPURILOR DE CAIS LUATE IN STUDIU 45
CAP.6. CONCLUZII SI PERSPECTIVE 51
CAP.7. BIBLIOGRAFIE 54


Extras din licenta Cum descarc?

CAPITOLUL 1
INTRODUCERE
Cultura caisului prezinta importanta deosebita atat pe plan mondial (ocupand locul 6 intre principalele specii de pomi fructiferi cultivate in zona temperata) cat si Romania. Aceasta se datoreaza productiilor mari, de calitate superioara precum si perioadei timpurii in care apar la inceputul anului. In tara noastra, datorita cerintelor sale ridicate fata de temperatura, cultura caisului se limiteaza in special in regiunea sud-estica a tarii, pe un culuar situat de-a lungul Dunarii si in partea de vest a tarii. Pentru Romania, un avantaj al caisului este acela ca intra repede pe rod in anul 2-4 de la plantare, produce mult si relativ constant. Ca dezavantaj este acela ca se adapteaza mai greu la conditiile ecologice, avand o rezistenta scazuta, in special la frig.
Originea caisului este destul de controversata, dar cel mai plauzibil se considera ca ar proveni din Asia Centrala, zona irano-caucaziana sau China. Cultura caisului se intalneste in Europa inca din secolul I i.e.n., mai intai la greci, apoi in Italia si de aici in toata Europa.
In prezent caisul este raspandit atat in emisfera nordica (Europa, Asia, America de Nord) cat si in cea sudica (Africa de Sud, America de Sud, Australia, China si Oceania).
Caisele au un gust dulce si un miros foarte aromat, dar, pe langa aceasta, ele sunt sanatoase si bogate in vitamine. Constituie una dintre cele mai generoase surse naturale de vitamina A, C si complexul de vitamine B, potasiu si betacaroten. Miezul de caisa este bogat in Vitamina B17, cunoscuta si sub numele de "amigdalina." Aceasta vitamina este un ajutor foarte important in lupta impotriva cancerului, deoarece distruge celulele cancerigene si ajuta in acest mod la prevenirea acestei boli. Samburele de caisa este bogat in proteine si acizi grasi principali - acid oleic si linoleic - si contine in proportie de 45% ulei, considerat la fel de benefic pentru organism ca si uleiul de migdale.
Productia de caise, care in 2005 era de aproximativ 2,6 milioane de tone, se bazeaza in principal pe soiurile traditionale care ofera niveluri standard de calitate pentru acest fruct foarte popular si apreciat. O evolutie foarte mare a caracterelor fructelor a fost deja observata de-a
lungul timpului, acestea suferind modificari majore in ce priveste calitatea fructelor, cum ar fi fermitatea si culoarea externe. In 2007, productia mondiala anuala de samburoase (migdale, caise, cirese, piersici, nectarini si prune), a depasit 35.4 milioane de (FAO, 2007). Din cauza diversitatii sale ecologice, morfologice si genetice, si a importantei sale economice, genul Prunus a devenit obiectul a numeroase studii horticole si moleculare (Zhebentyayeva si colab., 2008.). Variatiea genetica in cadrul germoplasmei cultivate este in general scazuta si restrange productia de Prunus la zone si conditii specifice (Scorza si colab., 1985.). La speciile din genul Prunus, diversi factori cum ar fi variatia genetica limitata printre soiurile comerciale (Scorza si colab., 1985.), susceptibilitatea la virusul plum pox (sharka) si de auto-incompatibilitate impiedica dezvoltarea de noi soiuri (Vilanova si colab., 2003.). Datorita gradului ridicat de omologie, printre speciile de Prunus (Cipriani si colab., 1999; Sosinski si colab., 2000; Testolin si colab., 2000; Aranzana si colab., 2003) este posibila hibridizarea interspecifica intre speciile strans inrudite. Astfel, in multe programe de ameliorare care aveau drept scop obtinerea unor portaltoi mai bine adaptati la mediu, transferul de gene de la speciile de Prunus inrudite s-a realizat hibridizare interspecifica (Webster si colab., 2000; Martinez-Gomez si colab., 2005). Cu toate acestea, unii portaltoi utilizati in mod obisnuit, au trasaturi nedorite. De exemplu, portaltoii de cires cu port pitic care ofera precocitate, cum sunt Gisela Maxma 5 si 14, sunt susceptibili la Phytophthora spp.. (Exadaktylou si Thomidis, 2005), iar unii portaltoi hibrizi de piersic si migdal sunt dificil de inradacinat, procesul realizandu-se numai in vitro (Felipe, 1995). Astfel, inca exista necesitatea de a se obtine noi portaltoi si / sau plantule. Markerii moleculari reprezinta in acest moment instrumentele de lucru larg utilizate pentru examinarea diversitatii genetice (Koebner si colab.2001; Karp si colab.1998): sunt utilizati pentru caracterizarea bazei genetice a unei anumite specii vegetale precum si ca instrumente complementare in programele de ameliorare si in biotehnologii. Majoritatea metodelor actuale folosite pentru determinarea diversitatii genetice se bazeaza pe tehnologia PCR dar, in acelasi timp, trebuie spus ca majoritatea markerilor moleculari stabiliti corespund unor secvente de ADN asociate cu functii necunoscute. De fapt, majoritatea modificarilor identificate nu se produc in regiuni ADN relevante din punct de vedere functional, astfel ca doar rareori ele conduc la identificarea variatiilor ce se produc in respectivele gene. Din acest punct de vedere, tehnicile bazate pe analiza posibilelor regiuni variabile din anumite gene sau familii de
gene permit evidentierea si studierea variatiilor din interiorul secventelor de ADN cu functii cunoscute. Avand in vedere ca variatia genetica in cadrul germoplasmei cultivate de Prunus este in general redusa, pentru a atinge obiectivele impuse de ameliorare, au fost sugerate utilizarea germoplasmei caisului salbatic si utilizarea tehnicilor moleculare, impreuna cu fondul genetic disponibil in prezent (Webster si colab., 2000.).
Evidentierea diversitatii genetice la cais precum si la alte specii de pomi fructiferi, are mare importanta pentru studiul dinamicii populatiilor si a relatiilor ecologice, ea oferind o serie de informatii utile pentru programele de ameliorare cat si pentru cele de protejare a resurselor naturale existente.
Obiectivele lucrarii de fata au fost caracterizarea si estimarea diversitatii genetice si gradul de inrudire in cazul a 7 genotipuri de cais provenite de la ferma ,,Moara Domneasca" a USAMV-Bucuresti.


Fisiere in arhiva (1):

  • Determinarea Diversitatii Genetice la Cais cu Ajutorul Markerilor Moleculari RAPD.pdf

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 10 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prin apasarea pe butonul “Descarca acum” declar ca am citit, inteles si agreat termenii si conditiile.
* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!