Dezvlotarea grupelor de atletism

Cuprins licență Cum descarc?

Capitolul I Introducere
1.1. Importanţa şi actalitatea temei.
1.2. Scopul alegerii temei 
1.3. Tratarea temei in literature de specialitate
Capitolul II Inceputurile atletismului in lume 
II.1. Scurt istoric al atletismului
II.2. Aspecte tehnice privind probele de atletism
II.3. Particularităţile alergării 400 m plat 
II.4. Antrenamentul sportiv – principii, tipuri de efort, etapizarea
Capitolul III Dezvoltarea calitatilor motrice necesare alergatorilor de 400m plat 
III.1 Pregătirea fizică generală şi specială a alergătorilor de 400m plat
III.2 Metoda dezvoltării calităţilor motrice necesare alergătorilor de 400m plat în perioada antrenamentului aprofundat
III.3 Caracteristicile biomecanice ale tehnicii alergării pe distanţa de 400m plat
III.4 Marita Koch si perf ormantele acesteia ca atleta.

Extras din licență Cum descarc?

Capitolul I introducere
Introducere
Istoria omenirii datorează mult efortului atletic. A merge, a alerga, a sări, a arunca reprezintă tot atâtea etape primare ale devenirii umane, iar multiplicarea acestor mişcări, ca exerciţiu primordial de rutină, a condus la evoluţia cotidiană a bipedului. Memoria musculară a însoţit memoria cerebrală. Gesturile repetate au dus la ritual, la tezaurul casnic al dinamicii cu caracter utilitar. Aşa s-au născut, ca operaţiuni vitale, vânătoarea şi pescuitul, operaţiuni prin care oamenii primitivi îşi asigurau hrana şi care astăzi sunt considerate practici sportive.
Din acest punct de vedere, s-ar părea că exerciţiul fizic pur ocupa în viaţa primitivilor un loc mult mai important decât la popoarele civilizate, intrucât existenţa lor era mult mai apropiată de starea naturală.
Când ansamblul de mişcări, constituit în gestica tradiţională, şi-a diminuat ponderea didactică, când experienţa a fost simulată distanţându-se de regula muncii şi a devenit plăcere, atunci putem înregistra naşterea jocului. Când căţărarea în bananier nu se mai face pentru obţinerea fructului, ci pentru demonstrarea agilităţii _ participăm la o modificare de calitate pe scara evoluţiei umane : lui homo i se adaugă homo ludens.
Acolo unde ia sfârşit activitatea de întreţinere a vieţii, începe jocul cu energii eliberate temporar de satisfacerea imperativelor biologice fundamentale. Însă nu putem decondiţiona evoluţia exerciţiilor fizice de factorii săi impulsionanţi. Această condiţionare fiind determinată nu numai de latura materială a vieţii sociale, ci şi de factori cum ar fi: ştiinţa, nivelul de cultură, religia.
Dacă n-ar fi fost atletismul care-l precede nu numai alfabetic, ci mai ales prin simplitatea mişcărilor şi utilitatea acestora încă din zorii civilizaţiei umane, am fi putut susţine ca boxul pare cea mai veche dintre disciplinele registrului sportiv.
I.I Importanţa şi actalitatea temei.
Educaţia fizică alături de celelalte activităţi motrice fundamentale din domeniu, face parte integrantă din măsurile privind dezvoltarea fizică armonioasă şi menţinerea unei stări optime de sănătate pentru toate categoriile de populaţie ale ţării noastre.
Educaţia fizică se subordonează în principal pregătirii pentru muncă şi viaţă.
În actuivitatea profesională a orcărui cetăţean, dar cu precădere în cea de perfecţionare sportivă, nivelul de dezvoltare a calităţilor motrice are o impotanţă foarte mare. Se consideră că întreaga varietate de acţiuni motrice efectuate de individ în activitatea cotidiană sau sportivă se realizeazăcorect sau mai puţin corect, în raport direct cu gradul de dezvoltare a calităţilor motrice.
În prezent, procesul de pregătire fizică a elevilor, dezvoltarea calităţilor motrice continuă să constituie încă o latură secundară a preocupărilor unui număr foarte mare de cadre didactice.
Rezumându-se strict la problematica şi tematica acestei lucrări, putem spune că dezvoltarea calităţilor motrice se integrează şi reprezintă o condiţie obligatorie a întregului proces de pregătire a elevilor.
Importanţa calităţilor motrice reiese şi din faptul că un număr apreciabil de practicieni şi teoreticieni ai domeniului susţin că întregul ansamblu de acţiuni motrice şi în special corectitudinea cu care sunt executate acestea depind într-o mare măsură de nivelul de dezvoltare al acestor calităţi.

Fisiere în arhivă (1):

 Dezvlotarea grupelor de atletism.doc

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

Albină, A. E.,2005. Dezvoltarea forţei la elevii din ciclul gimnazial folosind mijloacele nespecifice atletismului. Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice cu participare internaţională. Braşov, 2005, p. 86-89.
2. Albină A. Model de pregătire pentru proba de 400m plat-juniori în etapa antrenamentului specializat. În: Cultura fizică. Chişinău, 2006, p.157-158. 
3. Albină A. Importanţa frecvenţei şi a lungimii fuleului în obţinerea rezultatelor în proba de 400m plat. În Gymnasium, nr.2. Bacău, 2009, p. 22-27.
4. Albină A. Indicatorii generali şi specifici de efort în proba de 400mp, juniori I. În: Ştiinţa culturii fizice, nr. 3/3. Chişinău, 2009, p. 5-7.
5. Albină A. The trial runs and their correlation with the results in competition of the 400m junior I runners. În: Medicină sportivă, supliment nr.3. Craiova, 2010, p. 408-410.
6. Albină A. The types of sportsmen who practise the 400m trial. În: Medicină sportivă, supliment nr.3. Craiova, 2010, p. 407-408.
7. Albină A. Biomechanical characteristics of the tehnique applied for 400m flat running. În: Medicina Sportivă, supliment nr.4., Craiova, 2011, p. 619-621.
8. Albină A.E. Povestca L. Model de antrenament pentru alergătorii de 400mp în etapa antrenamentului aprofundat. În Cultura fizică - probleme ştiinţifice ale învăţămîntului şi sportului, 2012, p. 7 -31.
9. Alexa N. Antrenamentul sportiv modern. Bucureşti: Editis, 1993. 532p.
10. Antonesei L. Ghid pentru cercetarea educaţiei. Bucureşti: Polirom, 2009.188 p.
11. Ardelean T. Unele căi pentru valorificarea potenţialului de viteză la copii şi juniori. În EFS, nr.6. Bucureşti, 1986, p.1-8.
12. Ardelean T. Problematica dezvoltării vitezei, studiu privind dezvoltarea sprintului la juniori şi particularităţile antrenamentului de sprint la juniori I. În: IEFS. Bucureşti, 1988, p.15-20. 
13. Ardelean T. Particularităţile dezvoltării calităţilor motrice în atletism. În : IEFS. Bucureşti, 1990, p.106-107.
14. Ardelean T. Viteza şi forţa în atletism. Contribuţii teoretice şi practico-metodice privind valorificarea potenţialului de viteză la copii de 11-14 ani. Teză de doctorat. Bucureşti, 1991. p.30 – 55.
15. Ardelean T., Plocon E., ş.a. Date preliminare privind evaluarea şi perspectiva sprintului în România. În : Strategie şi evaluare în sport. Simpozion Ştiinţific Internaţional. Bucureşti, 1993,p.15
16. Astrand P.O. Condiţia fizică. În : CNEFS. Bucureşti, 1971, p. 79-82.
17. Barow H.,McGee R. Măsurători în educaţia fizică. Philadelphia : Lea-Fibiger, 1970. p.51-53.
18. Bobaert L. Stabilirea unor scări de norme în legătură cu componentele capacităţii de performanţă fizică. În : Sport nr.2. Bruxelles, 1968, p. 19-21.
19. Bompa T.O. Teoria şi metodologia-periodizarea antrenamentului sportiv. În : CNFPA. Bucureşti, 2001, p. 49-50.
20. Bompa T., Carrera M.C. Periodizarea antrenamentului sportiv. Bucureşti: Tana, 2006. 197 p.