Dezvoltarea Bazei Materiale in Regiunea Ardeal 2009-2012

Cuprins licenta Cum descarc?

INTRODUCERE 1
CAPITOLUL 1. PREZENTAREA TURISTICA A REGIUNII ARDEAL 3
1.1. Resursele naturale si antropice specifice zonei 3
1.2. Formele de turism specifice zonei 4
1.3. Evolutia indicatorilor turistici ai Regiunii Ardeal 6
CAPITOLUL 2. STUDIU DE CAZ 11
2.1. Baza materiala la nivelul Regiunii Ardeal 11
2.2. Structurile de primire turistica existente la nivelul Regiunii Ardeal 12
2.2.1. Structurile de primire turistice cu functiuni de cazare turistica 12
2.2.2. Structurile de primire turistice cu functiuni de alimentatie publica 16
2.2.3. Structurile de primire turistice cu functiuni de agrement 22
2.2.4. Structurile de primire turistice cu functiuni de transport 29
CONCLUZII 31
BIBLIOGRAFIE 33
ANEXE 35


Extras din licenta Cum descarc?

INTRODUCERE
Baza materiala a turismului, numita generic si structuri de primire turistice, cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseste turismul pentru realizarea functiilor sale economice si sociale.
In acest context sunt luate in vedere atat mijloacele materiale specifice turismului, cat si cele comune, apartinand altor ramuri.
In cadrul bazei materiale a turismului, spatiile de cazare, alimentatie pentru turism, agrementul etc., prin numarul, capacitatea si structura lor, reflecta in cea mai mare masura, gradul de dotare si dezvoltare turistica in ansamblu sau la nivel teritorial.
Valorificarea patrimoniului turistic al unei tari, regiuni sau zone geografice etc., implica in prealabil asigurarea unor conditii minime pentru deplasarea, sejurul si petrecerea agreabila a timpului de catre turisti.
Imbinarea acestor elemente minime are ca rezultat polarizarea fluxurilor turistice spre acele destinatii care ofera vizitatorilor cea mai mare satisfactie intr-o calatorie de vacanta.
In primul capitol, am dezbatut din punct de vedere turistic, Regiunea Ardeal cu resursele si formele sale de turism specifice.
Regiunea Ardeal este asezata in nord-vestul Romaniei si se invecineaza in vest cu Ungaria, in nord cu Ucraina, in sud cu regiunea de dezvoltare Centru si regiunea de dezvoltare Vest, iar in est cu regiunea de dezvoltare Nord-Est.
Uneori, Ardealului i se da un sens foarte larg, aceasta desemnand teritoriul romanesc de la est de Carpatii Orientali si nord de Carpatii Meridionali, astfel incluzand si Banatul. Caracterul fluctuant al continutului termenului se explica prin evolutia complexa, istorico-politica, a regiunii din epoca postromana pana in timpurile moderne.
Cadrul natural al regiunii are forma unui amfiteatru ce coboara dinspre est spre vest, marginit in partea de nord-est de Carpatii Orientali iar in partea de sud-vest de Muntii Apuseni. 
Arealul geografic corespunzator campiilor cuprinde Campia de Vest ce apartine judetelor Bihor si Satu-Mare iar partea centrala a regiunii, strabatuta de raul Somes, o constituie zona deluroasa suprapusa Podisului Somesan si Campiei Transilvaniei. 
Suprafata totala a Ardealului, impreuna cu Banatul, insumeaza 100.293 km2, care repreprezinta 42,1% din totalul suprafetei Romaniei. Populatia ce traieste in acest spatiu numara 7.221.733 de locuitori, cifra care reprezinta aproximativ o treime din cea a populatiei Romaniei. 
Pe teritoriul Ardealului se afla judetele: Cluj, Arad, Bihor, Hunedoara, Maramures, Satu Mare, Salaj, Mures, Harghita, Covasna, Sibiu, Brasov, Alba, Bistrita Nasaud, excluzand Banatul cu cele doua judete Timis si Caras-Severin. 
Potentialul turistic natural este legat mai ales de relieful montan etajat de o diversitate deosebita. 
Potentialul speo-turistic al regiunii este reprezentat de numeroase pesteri existente in Muntii Apuseni si Muntii Rodnei, precum si de vaile in chei si defilee ce ofera peisaje naturale de o deosebita frumusete. 
Printre formele de turism practicate in Regiunea Ardeal putem enumera: turismul montan, turismul cultural-istoric, turismul rural, turismul balneo-climateric, turismul ecologic.
In cel de-al doilea capitol, am dezbatut tema cu privire la dezvoltarea bazei materiala existenta in Regiunea Ardeal.
In literatura de specialitate baza materiala a turismului mai este prezentata si sub denumirea de facilitati turistice: de transport si comunicatii, de cazare, de alimentatie; sportive; de agrement si distractie; cultural-artistice; de telecomunicatii, de servicii cu caracter general (prestari de servicii); de organizare a odihnei si recreerii (agentii de turism, birouri de informatii turistice); speciale (puncte de frontiera si control vamal, muzica de promenada); de gospodarie comunala etc. 
Structurile de primire turistice, indiferent de forma de proprietate si organizare, se clasifica in functie de caracteristicile constructive, de calitatea dotarilor si a serviciilor prestate.
Structurile de primire turistice se clasifica astfel: structuri de primire turistice cu functiuni de cazare turistica, structuri de primire turistice cu functiuni de alimentatie publica, structuri de primire turistice cu functiuni de agrement si structuri de primire turistice cu functiuni de transport.
Cazarea constituie componenta importanta a bazei materiale a turismului, ea conditioneaza dezvoltarea de ansamblu a turismului, circulatia turistica in teritoriu, volumul activitatii turistice si eficienta acestui domeniu.
Prin capacitati de cazare se inteleg acele dotari de baza materiala care asigura innoptarea si odihna turistilor pe o anumita durata de timp, in baza unor tarife determinate, diferentiate in functie de gradul lor de confort, perioada de an (sezon) in care sunt solicitate serviciile de cazare si indeplinesc, dupa caz, si alte functii caracteristice (alimentatie, agrement, informare, intermediere, alte servicii).
Serviciile de alimentatie pentru turism, ca o componenta a produsului turistic, determina calitatea prestatiei turistice in ansamblul ei, influenteaza continutul si atractivitatea ofertei turistice, cu majore implicatii asupra dimensiunilor si orientarii fluxurilor turistice. Spre exemplu, gastronomia romaneasca (,,banateana", ,,ardeleneasca", ,,pescareasca", ,,vanatoreasca") se constituie ca un produs turistic romanesc recunoscut pe piata turistica internationala.
Structurile de primire cu functiune de agrement cuprind o serie de mijloace si dotari destinate sa asigure posibilitati cat mai largi si diversificate pentru petrecerea placuta a timpului liber de catre turisti, dintre acestea enuntam mijloacele destinate distractiilor cum sunt cluburi de agrement, sali de jocuri, sali de jocuri mecanice, sali polivalente, parcuri de distractie, instalatii de bowling, popicarii, terenuri de joaca pentru copii, cluburi, discoteci, videoteci, mijloacele de transport pe cablu, mijloace de agrement sportiv, bazine de inot deschise si acoperite (unele cu apa termala), complexe de fitness, patinoare, partii de schi, de schi-bob etc., care asigura turistilor variate posibilitati de destindere, pentru petrecerea agreabila a timpului liber, atat in calitate de spectatori cat si in calitate de participanti activi la diferite actiuni.
In activitatea turistica exista mai multe canale de distributie specializate care pot fi folosite de catre firmele de turism.


Fisiere in arhiva (1):

  • Dezvoltarea Bazei Materiale in Regiunea Ardeal 2009-2012.docx

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!