Dezvoltarea gândirii critice prin valorizarea strategiilor activ-participative în învățământul primar

Cuprins licență Cum descarc?

CUPRINS
INTRODUCERE 5
CAPITOLUL I: PROFILUL PSIHOLOGIC AL SCOLARULUI MIC 6
I.1. Evolutia senzorial-cognitiva 7
I.2. Gandirea scolarului mic 8
I.3. Dezvoltarea limbajului 9
I.4. Memoria 10
I.5. Imaginatia 10
1.6. Viata afectiva a scolarului mic 11
I.7. Motivatia si vointa 11
I.8. Aspecte ale personalitatii scolarului mic 12
CAPITOLUL AL II-LEA: GANDIREA CRITICA: DISPOZITIE MENTALA EDUCABILA 14
II.1. Delimitari conceptuale 14
II.2. Stadiile dezvoltarii gandirii critice 16
II.3. Gandirea critica la scolarii mici 20
CAPITOLUL AL III-LEA: STRATEGII DIDACTICE CENTRATE PE DEZVOLTAREA ABILITATILOR DE GANDIRE CRITICA 26
III.1. Cadrul Evocare -  Realizarea sensului -  Reflectie si utilitatea acestuia 26
III.2. Abordari metodologice care preiau structura Evocare/Realizarea sensului/Reflectie 30
III.3. Modalitati de utilizare a gandirii critice in contextul invatarii prin cooperare 34
CAPITOLUL AL IV-LEA: CERCETARE PEDAGOGICA - ,,Dezvoltarea gandirii critice prin valorizarea strategiilor activ-participative in invatamantul primar" 42
IV.1 Motivatia cercetarii 42
IV.2. Argumentarea cercetarii 42
IV.3. Scopul cercetarii 43
IV.4. Ipotezele si obiectivele cercetarii 44
IV.5. Desfasurarea cercetarii 44
IV.6. Interpretarea rezultatelor obtinute prin prelucrarea datelor si extragerea concluziilor 47
CONCLUZII 53
BIBLIOGRAFIE 54
ANEXA (CHESTIONAR) 58

Extras din licență Cum descarc?

INTRODUCERE
Intr-un interviu pentru Hotnews.ro din 2016, Alfie Kohn spunea: ,,Ceea ce ne dorim cu adevarat este sa-i ajutam pe copii sa se indragosteasca de procesul de gandire, ne dorim ca ei sa fie creativi si sa invete sa puna intrebari profunde si cu sens. Copiii nostri vor fi capabili sa ia decizii bune si sa gandeasca critic atunci cand le vom permite sa ia decizii si sa gandeasca cu mintea lor, nu cand le vom cere sa urmeze instructiuni".
Citind acest interviu, mi-am pus intrebarea: Oare cati dintre profesorii pentru invatamantul primar isi pun in discutie insasi autoritatea absoluta a pozitiei de profesor?
Exista profesori clasici, care tind sa fie o autoritate perfecta, care detin adevarul si controleaza clasa, carora intrebarile le-ar stirbi autoritatea, dar si profesori ,,socratici" care incurajeaza exprimarea opiniilor diferite, inteligent argumentate.
Profesorii anului 2020, ce fel de profesori sunt, clasici sau ,,socratici"? Aceasta fiind a doua intrebare, mi-am propus sa aflu raspunsul redactand lucrarea de fata, cu titlul ,,Dezvoltarea gandirii critice prin valorizarea strategiilor activ-participative in invatamantul primar".
Ce este gandirea critica? Gandirea critica este un produs, un punct la care ajunge gandirea oamenilor in momentul in care gandesc ca modalitate de interactiune cu ideile si informatiile, dar si un proces activ care, uneori se produce spontan, alteori intentionat, facandu-l pe cel care invata sa controleze informatia, sa o puna sub semnul intrebarii, sa o integreze, reconfigureze, adapteze, respinga.
Motivul care m-a determinat sa abordez aceasta tema este acela ca, scoala romaneasca trebuie sa devina lucida, critica si adecvata timpurilor pe care le traim. Cred cu tarie in gandirea critica si consider ca, a fi critic nu inseamna a cunoaste care este adevarul si a-i determina pe elevii mei sa-l accepte, pentru ca il spun eu. Imi doresc ca acestia sa fie informati, critici, lucizi, dar mai ales buni, umani, calzi, deschisi, interesati de ceilalti si opiniile, ideile acestora.
A preda gandire critica nu e un lucru usor, care sa se realizeze intr-o anumita lectie si, nu exista ,,retete" pentru dezvoltarea gandirii critice. Exista doar conditii care trebuie indeplinite pe parcursul fiecarei lectii, esentiale pentru promovarea gandirii critice.
Un elev va gandi critic daca:
-  Isi va dezvolta increderea in fortele proprii;
-  Va intelege valoarea propriilor opinii si idei;
-  Se va implica activ in procesul de invatare;
-  Va asculta cu respect opinii diferite;
-  Va fi pregatit pentru a formula si demonta judecati.
CAPITOLUL I: PROFILUL PSIHOLOGIC AL SCOLARULUI MIC
In lucrarea lor, E. Zlate si P. Golu definesc dezvoltarea psihica ca ,,proces de formare si restructurare continua a unor insusiri, procese, functii si structuri psihocomportamentale prin valorificarea subiectiva a experientei social-istorice, in vederea amplificarii posibilitatilor adaptative ale organismului". ( E. Zlate, P. Golu, 1998)
Dezvoltarea psihica este determinata de caracteristicile speciei, de caracteristicile psihoindividuale si de interactiunea om-mediu. Factorii principali ai dezvoltarii psihice sunt ereditatea, mediul si educatia. Datorita faptului ca este polimorfa si discontinua, fiind dependenta de variabila ,,timp", ea se prezinta ca o succesiune de stadii/etape, existand un tablou psihocomportamental asemanator la toti care se incadreaza in aceleasi linii de varsta.
Psihologul P. Osterrieth defineste stadiile dezvoltarii psihice ca fiind ,,momente ale dezvoltarii caracteristice printr-un ansamblu de trasaturi coerente si structurate care constituie o mentalitate tipica si consistenta, dar trecatoare". (Paul Osterrieth, 1976)
Criteriile care stau la baza stabilirii stadiilor dezvoltarii psihice sunt: locul si rolul ocupat de individ in sistemul relatiilor sociale, tipul de activitate dominanta, varsta cronologica. Stadiul urmareste toate transformarile care au loc in cadrul fiecarei varste si nu depinde nemijlocit de maturizarea functiilor biologice ale organismului.
Caracterizarea stadiilor de varsta se face dupa mai multe criterii, cum ar fi: locul individului in cadrul sistemului relatiilor sociale, modificarile anatomofiziologice, totalitatea necesitatilor resimtite de individ, instrumentarea lui psihica in vederea satisfacerii acestora, consecinte in plan educativ.
Stadiile dezvoltarii psihice sunt:
-  Stadiul copilului mic (nastere -  1 an)
-  Stadiul copilului anteprescolar (1 -3 ani)
-  Stadiul copilului prescolar (3 -  6/7 ani)
-  Stadiul scolarului mic (6/7 -  10/11 ani)
-  Stadiul scolarului mijlociu (10/11 -  14/15 ani)
-  Stadiul scolarului mare (adolescentul 14/15 -  18/19 ani)
-  Stadiul varstei adulte ( tineretea, maturitatea, batranetea) ( E. Zlate, P. Golu, 1998)
,,Profilul psihologic este o expresie cantitativ-calitativa a totalitatii componentelor, proceselor si insusirilor psihice, precum si a relatiilor interfunctionale dintre acestea, caracteristice unei anumite etape din dezvoltarea ontogenetica a copiilor si diferentiate de la un individ la altul". (E. Zlate, P. Golu, Psihologia copilului, p. 89)

Fisiere în arhivă (1):

 Dezvoltarea gandirii critice prin valorizarea strategiilor activ-participative in invatamantul primar.docx

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

1. Atkinson, Rita, Atkinson, R. C., Smith, E. E., Bem, J. D. (2002). Introducere in psihologie, Bucuresti: Editura Tehnica.
2. Ausubel, David P. (1981). Invatarea in scoala. O introducere in psihologia pedagogica, Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica.
3. Beraru, Ion, Farkas Magda, Kulcsar Tiberiu (1979). Studii de psihologie scolara, Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica.
4. Bernat, S. (2003). Tehnica invatarii eficiente, Cluj-Napoca: Presa Universitara Clujeana. 
5. Bernat, S. E. (2003). Tehnica invatarii eficiente, Cluj-Napoca: Editura P.U.C.
6. Birch, Ann (2000). Psihologia dezvoltarii, Bucuresti: Editura Tehnica.
7. Bocos , M. (2002). Instruire interactiva, Cluj-Napoca: Editura P.U.C.
8. Bocos M. (2002). Instruire interactiva, Cluj-Napoca: Editura P.U.C.
9. Bonchis, Elena, secui Monica (2004). Psihologia varstelor, Oradea: Editura Universitatii.
10. Bonchis, Elena (1998). Dezvoltare umana, Oradea: Editura Imprimeriei de Vest.
11. Bonchis, Elena (1998). Psihologia copilului, Oradea: Editura Universitara.
12. Chelcea, S. (1982). Experimentul in psihosociologie, Bucuresti: Editura Stiintifica si Enciclopedica.
13. Cohen, G. Elizabeth, Celeste, M. Brody, Mara, Sapon-Shevin (2004). Teaching Cooperative Learning. The Challenge for Teacher Education, New York: State University Press.
14. Cretu, Tinca (2001). Psihologia varstelor, Bucuresti: Editura Credis.
15. Cristea, G. (2007). Managementul lectiei, Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica.
16. De Bono (2006). Gandirea laterala, Bucuresti: Editura Curtea veche.
17. De Bono (2006). Sase palarii ganditoare, Bucuresti: Editura Curtea veche.
18. Debesse, M.(1970). Psihologia copilului de la nastere la adolescenta, Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica
19. Doise, W. si Mugny, G. (1998). Psihologie sociala si dezvoltare cognitiva, Iasi: Editura Polirom.
20. Ennis, R. (1990). The Extent to Which Critical Thinking is Subject-Specific: Further Clarification, Educational Researcher, Sage Publications, vol. 19, no.4.
21. Ennis, R. (1989). Critical Thinking and Subject Specificity: Clarification and Needed Research, Educational Researcher, Sage Publications, vol.18, no. 3.
22. Ennis, R., Weir, E. (1985). The Ennis-Weir Critical Thinking Essay Test. An Instrument for Teaching and Testing, Pacific Grove: Midwest Publications.
23. Facione, P. A. (1990), Critical Thinking: A Statement of Expert Consensus for Purposes of Educational Assessment and Instruction -  ,,The Delphi Report", Committee on Pre-College Philosophy of the American Philosophical Association, California Academic Press.
24. Fisher, A. (2001). Critical Thinking. An Introduction, Cambridge University Press.
25. Fluieras, V. (2005). Teoria si practica invatarii prin cooperare Cluj-Napoca: Casa Cartii de Stiinta.
26. Fluieras, V. (2003). Paideia si gandirea critica, Cluj-Napoca: Casa Cartii de Stiinta.
27. Gardner, H. (2006). Inteligente multiple. Noi orizonturi, Bucuresti: Editura Sigma 
28. Glaser, R. (1984). Education and knowledge - The role of knowledge, American Psychologist, 39 (2), 93-104.
29. Golu, Pantelimon, Verza, Emil, Zlate, Mielu (1998). Psihologia copilului, Manual pentru clasa a XI a, Scoli normale, Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica.
30. Halpern, D. F. (1998). Teaching critical thinking for transfer across domains, American Psychologist, 53 (4).
31. Halpern, D. F. (1996). Thought and knowledge: An introduction to critical thinking, (3rd ed.), Mahwah, NJ: Erlbaum. 
32. Hayes, N. si Orrell, S. (1997). Introducere in psihologie, Bucuresti: Editura ALL.
33. Ion, Al. Dumitru (2000). Dezvoltarea gandirii critice si invatarea eficienta, Timisoara: Editura de Vest.
34. Ion, Al. Dumitru (2000). Dezvoltarea gandirii critice si invatarea eficienta, Timisoara: Editura de Vest.
35. Ion, T. Radu (1974). Introducere in psihologie scolara, Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica.