Dezvoltarea Morala la Adolescenti

Extras din licenta Cum descarc?

1. ARGUMENT
Asa cum toate corpurile fizice sunt guvernate de legea gravitatiei si dupa cum toate organismele se supun unor legi biologice, tot asa omul se conduce dupa o Lege a Binelui si Raului, lege numita si Legea Naturii Umane. Deosebirea consta in faptul ca, in vreme ce corpurile fizice nu pot sa aleaga daca sa asculte sau nu de legea gravitatiei, omul, avand liber arbitru, poate decide daca sa respecte sau nu Legea Naturii sale Umane, lege care a primit acest nume tocmai datorita credintei ca ea este cunoscuta de fiecare, prin insasi firea sa umana, fara a avea nevoie sa fie invatat. In plus, principiile morale au fost dintotdeauna aceleasi si nu au existat deosebiri mari de la o epoca la alta sau de la o cultura la alta. Nu ne putem imagina o tara in care oamenii sa fi fost sau sa fie admirati pentru fuga de pe campul de lupta sau o tara ai carei locuitori sa se mandreasca cu faptul de a-i fi inselat pe cei care au fost buni cu ei. Daca oamenii s-au deosebit, de pilda, in conceptia lor cu privire la persoanele fata de care trebuie sa fie altruisti (numai fata de propria familie, fata de compatrioti sau fata de toti oamenii), intotdeauna a existat un acord unanim ca omul nu trebuie sa fie egoist, iar egoismul nu a fost niciodata admirat.
Problema moralitatii individului uman si a caracterului innascut sau dobandit al acesteia, a preocupat, de-a lungul vremurilor, filosofi, teologi, sociologi, psihologi, educatori, unii considerand ca exista un simt intuitiv al binelui si raului, cu care ne nastem, reactivitatea copilului la mediu / anturaj reprezentand caracteristica morala primara, altii fiind insa de parere ca simtul moral se dobandeste in timp, prin invatare / experimentare.
Educatia morala a devenit o tema din ce in ce mai populara in domeniul psihologiei si al educatiei, mass-media aducand, in atentia publicului, date tot mai alarmante privind rata sinuciderilor si a criminalitatii juvenile, indreptatindu-ne la declararea unei crize morale la nivel mondial. Daca "socialul" este cel care isi pune amprenta asupra dezvoltarii individului, modelandu-i comportamentul si stilul de a gandi, atunci Binele, Frumosul si Adevarul sunt "atribute ale individului ca produs al societatii si epocii sale"(Neculau A., 1989, p.5).
Desi nu toate problemele sociale sunt de ordin moral, exista o tendinta crescanda de a lega tot mai mult solutionarea acestora de invatarea valorilor sociale si morale in scolile publice (de curand, s-a propus introducerea in programa scolara a elevilor de liceu din Romania, a unei materii care sa trateze problema coruptiei). Rolul pe care scoala poate si ar trebui sa-l joace in dezvoltarea morala a tinerilor ramane un subiect controversat. Onestitatea, bunatatea, rabdarea, taria caracterului reprezinta un bagaj de virtuti pe care ar fi de dorit sa-l posede orice tanar, iar educatorii trebuie sa implementeze asemenea virtuti celor pe care ii formeaza, nu doar prin comunicarea directa a convingerilor morale sanatoase, dar si prin exemplul personal, rasplatind orice manifestare buna a acestora. De multe ori insa, formatorii impun, in mod arbitrar, anumite valori personale, dependente de credintele lor sociale si culturale. 
Nici literatura si mijloacele de comunicare in masa nu ofera un exemplu mai bun, fiind pline de situatii conflictuale. Agresivitatea si violenta sunt mai des prezentate si discutate decat pacea si cooperarea. Societatea occidentala promoveaza modele educationale bazate pe ideea supravietuirii, realizarea de sine, performanta remarcabila, afirmarea, ambitia si succesul fiind dependente de concurarea altora, competitia intarind caracterul si intarindu-l pe tanar pentru viata. Mecanismul psihologic al competitiei este mai simplu si mai accesibil invatarii decat mecanismul cooperarii, necesara schimbarii "exteriorului agresiv"(Neculau A., 1989, p.6). "In confruntarea cu "cultura senzoriala", "religia consumului" si "mitul competitiei", este nevoie de un etos al responsabilitatii" (Neculau A., 1989, p. 8).
Interesul, in cercetarea de fata, a fost pentru investigarea gradului de competenta / maturizare morala a adolescentilor romani, asa cum este definita aceasta de Lawrence Kohlberg: "capacitatea de a lua decizii si de a face judecati care sunt morale, in baza unor principii interne / internalizate, si de a actiona in acord cu aceste judecati" (Kohlberg, 1964, p. 425; Kohlberg, 1984, p. 523, apud Lind G., 2004). Competenta morala a fost masurata cu ajutorul unui instrument deosebit, care evidentiaza intregul proces de maturizare morala, rezultatele respondentilor fiind relevante pentru conduita de zi cu zi.
Un alt aspect investigat a fost relatia competentei morale cu empatia, considerata a fi un element esential al comportamentului moral.
2. PARTEA TEORETICA
CAPITOLUL I
PSIHOLOGIA MORALITATII : TEORIE SI METODA 
I.1. ADOLESCENTA - ETAPA IN DEZVOLTAREA GENERALA A 
INDIVIDULUI UMAN
Adolescenta reprezinta o perioada de tranzitie in procesul general de dezvoltare a individului. Ea face trecerea la acea maturitate completa, fizica, psihica si sociala, care ii permite acestuia sa se adapteze la viata sociala si sa raspunda corespunzator la toate solicitarile ei. Adolescenta propriu-zisa, de la 14 la 18 / 20 de ani, este dominata de un proces de adaptare la starea adulta, de un proces de castigare a identitatii, ca sarcina principala a acestei etape de dezvoltare, si de intelectualizarea pregnanta a conduitei. Adolescentul invata sa faca alegeri, sa-si asume angajamente pe care sa le urmeze pana la capat, construindu-si identitatea personala, simtul responsabilitatii, castigand respectul de sine si respectul celorlalti. Astfel, el se va integra societatii adulte, fiind pregatit sa faca fata provocarilor ce vor urma. Pana atunci insa, ca parte a procesului de crestere, greselile, actele impulsive si judecatile superficiale, efecte ale oscilarilor intre dependenta si independenta, sunt cele care atrag cel mai mult atentia anturajului adult. Aceasta controversata perioada de viata a fost impartita in mai multe stadii, putand fi intalnite mai multe clasificari, fara sa existe un acord unanim in aceasta privinta (O'Connor T.,2004). O prima clasificare, imparte adolescenta in 3 stadii, adolescenta timpurie (11 - 13 ani), adolescenta "de mijloc" (14 - 16 ani) si adolescenta tarzie (17 -19 ani), fiecare stadiu prezentand urmatoarele caracteristici :
Adolescenta timpurie (11 - 13 ani)
- fizic - au loc schimbari majore, care determina o preocupare deosebita pentru aspectul fizic;
- cognitiv - individul dezvolta abilitati noi de gandire, avansand spre un nivelul abstract, constientizand procesul gandirii in sine si putand vedea lucrurile mai curand relative, decat absolute; noile abilitati in gandire sunt exersate adesea, prin umor si discutii contradictorii cu adultii;
- moral - copilul continua sa se plaseze la un nivel egocentrist, totusi cu o capacitate crescanda de a lua in considerare si perspectiva altora, pe langa cea proprie; pentru a obtine aprobarea sociala, gandirea morala la aceasta varsta este bazata pe respectarea ordinii sociale si a intelegerii intre oameni: "lege si ordine" este moralitatea acestei etape de dezvoltare. Sunt puse sub semnul intrebarii conventiile sociale si sunt reexaminate valorile si principiile morale / etice, rezultand uneori conflicte cu adultii;
- identitar - exista un slab simt al identitatii individuale, dar incepe procesul de stabilire a acesteia si apar primele provocari ale conceptului si imaginii de sine, prin schimbarile corporale si compararea sociala;
- emotional - are loc o intensa focalizare pe sine, puberii sunt preocupati de parerea celorlalti cu privire la persoana lor, se produc schimbari frecvente de dispozitie, apare nevoia de intimitate; manifesta, de asemenea, neglijenta.


Fisiere in arhiva (1):

  • Dezvoltarea Morala la Adolescenti.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

1. Crain W. C., 1985, "Theories of Development", Prentice Hall, faculty.plts.edu/gpence/html/kohlberg.htm
2. Griffin E., 1991, "A First Look at Communication Theory", First Edition, McGraw - Hill Inc., www.afirstlook.com/archive/diffvoice
3. Havarneanu Cornel, 2000, "Metodologia cercetarii in stiintele sociale", Editura Erota, Iasi
4. Huebner A., 2000, "Adolescent Growth and Development", psych.athabascau.ca/html/aupr/developmental.shtm
5. Iacob L., 1999, "Repere psihogenetice. Caracterizarea varstelor scolare" in "Psihologie scolara", coord. Cosmovici A., Iacob L., Editura Polirom, Iasi
6. Kohlberg L., 1968, "The Child as a Moral Philosopher" in "Psychology Today", vol.2, nr. 4, www.indiana.edu/~koertge/Sem104/kohlberg.html
7. Lewis C. S., 1987, "Crestinismul redus la esente", Societatea Misionara Romana
8. Lind G., 1985, "Growth and Regression in Cognitive - Moral Development", http://www.uni-konstanz.de/ag-moral/pdf/Lind-1985
9. Lind G., 2000, "Moral Regression in Medical Students and Their Learning Environment", Revista Brasileira de Educacao Medica 24(3), 24-33, http://www.uni-konstanz.de/ag-moral/pdf/Lind-2000-Moral#Regression#in#Medical#Students.pdf.
10. Lind G., 2004, "Validation Studies of Romanian Version of the Moral Judgement Test (MJT) by Tatiana Chicu, Faculty of Psychology, Titu Maiorescu University and by Beatrice Popescu & Stefania Puschila, Faculty of Psychology, University of Bucharest. Analysis by Georg Lind, University of Konstanz", http://www.uni-konstanz.de/ag-moral/mut/validation/MJT-romania-2004-chicu-popescu.pdf
11. Lind G., 2004, "The Meaning and Measurement of Moral Judgment Competence : A Dual - Aspect Model", www.uni-konstanz.de/ag-moral/.
12. Lind G., 2005, "The Cross-Cultural Validity of the Moral Judgment Test: Findings from 27 Cross-Cultural Studies", Paper prepared for the American Psychological Association, http://www.uni-konstanz.de/ag-moral/pdf/Lind-2005#MJT#cross-cultural-validity.pdf.
13. Lovecky D. V., 1997, "Identity Development in Gifted Children: Moral Sensitivity", www.sengifted.org
14. Lungu O., 2001, "Ghid introductiv pentru SPSS 10.0", Editura Erota, Iasi
15. Manitoba Education and Youth, 2006, "Learning about Adolescent Students", http://www.edu.gov.mb.ca
16. Marcus S., 1997, "Empatie si personalitate", Editura Atos, Bucuresti
17. Myyry L., 2003, "Components of Morality. A Professional Ethics Perspective on Moral Motivation, Moral Sensitivity, Moral Reasoning and Related Constructs Among University Students", Department of Social Psychology, University of Helsinki, ethesis.helsinki.fi/julkaisut/val/sosps/vk/myyry/
18. Nachmias D., Nachmias C., 1987, "Research Methods in the Social Sciences", St. Martin's Press, New York
19. Neculau A., 1989, "A trai printre oameni", Editura Junimea, Iasi
20. O'Connor T., 2004, "Moral Development and Developmental Theories of Crime", faculty.ncwc.edu/toconnor/301/301lect06a.htm 
21. Pulos S., Elison J., Lennon R., 2004, "Hierarchical Structure of the Interpersonal Reactivity Index", Social Behaviour and Personality Journal, www.findarticles.com/p/articles/mi#qa3852/is#200401/ai#n9374528
22. Sava F., 2004, "Analiza datelor in cercetarea psihologica. Metode statistice complementare", Editura ASCR, Cluj - Napoca 
23. Schillinger - Agati M., Lind G., 2003, "Moral Judgment Competence in Brazilian and German University Students", http://www.uni-konstanz.de/ag-moral/pdf/Schillinger-Lind-2003#moral-development-Brazil.pdf.
24. Schiopu U., Verza E., 1981, "Psihologia varstelor", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti
25. Vander Zanden J. W., 1985, "Human Development", Third Edition, Alfred A. Knopf Inc., New York
26. Wortmann C. B., Loftus E. F., 1985, "Psychology", Second Edition, Alfred A. Knopf Inc., New York


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!