CUPRINS 2 1. ASEZAREA FIZICO-GEOGRAFICA 3 2. ISTORICUL COMUNEI 3 3. CADRUL NATURAL 22 3.1. CLIMA 22 3.2. HIDROGRAFIA 23 3.3. VEGETATIA 24 3.4. FAUNA 24 3.5. SOLURILE 25 4. CADRUL SOCIAL 25 4.1 POPULATIA 25 4.2. VIATA SOCIALA A COMUNEI 28 4.3. SCOALA SI SLUJITORII EI 39 4.4. BISERICA 42 5. ASPECTE ECONOMICE, SOCIALE SI CULTURALE 48 5.1. DATE DESPRE ECONOMIA LOCALITATII 48 5.2. ACTIVITATI CULTURALE 51 5.3. AGRICULTURA PANA LA CEL DE-AL II-LEA RAZBOI MONDIAL. COLECTIVIZAREA AGRICULTURII 52 5.4. OCROTIREA SANATATII 57 5.5. ACTIVITATI INDUSTRIALE SI COMERCIALE 58 5.6. VIATA POLITICA SI ADMINISTRATIVA 58 5.7. EROI AI SATULUI - MONUMENTE ISTORICE 60 5.8. COMERTUL IN COMUNA GHIRODA 61 5.9. DIN TRADITIILE BATRANESTI ALE SATULUI 62 5.10. ORDINEA PUBLICA 71 5.11. SPORTUL 75 6. DEZVOLTAREA RURALA IN COMUNA GHIRODA 75 7. CONCLUZII .....82 BIBLIOGRAFIE 84
Comuna Ghiroda este asezata in campia Timisului, practic in lunca inundabila a raului Beghei (canalul Bega de mai tarziu). Comuna de astazi este alcatuita din doua sate: Ghiroda - centrul comunal si Giarmata-Vii, satul apartinator comunei. Fata de principalul centru administrativ al judetului - Timisoara, comuna Ghiroda, se afla in nord estul acestuia, pe coordonatele geografice de 45?45- latitudine nordica si 21?19- longitudine estica. Vecinii comunei sunt: la nord satul Giarmata-Vii si comuna Giarmata, la est - comuna Remetea cu satele Ianova si Bucovat (spre sud-est), la sud - comuna Mosnita Veche si padurea Bistra, iar la vest - municipiul Timisoara prin cartierele: Ghiroda - Noua, Fabric si Padurea verde. Fata de Timisoara, comuna se afla la mica distanta; astfel pe soseaua nationala Timisoara - Bucuresti la aproximativ 5 km, dar apropierea este si mai mare tinand cont ca marginea comunei spre vest se confunda cu marginea Timisoarei, pe actualele strazi Dunarea si Aleea Ghirodei. Prin nordul comunei Ghiroda trece calea ferata Timisoara - Bucuresti la aproximativ 300 metri, unde nu demult exista si un canton feroviar. Suprafata vetrei satului depaseste 80 hectare. La hotarul de sud trece canalul Bega. Suprafata comunei depaseste 35 km2. Spre sud drumul de legatura cu Timisoara, actual asfaltat se numea "alee" si langa el era un brat al Begheiului, "santul cel mic". Legatura cu satul Giarmata-Vii se face pe drumul ce merge spre Aeroportul Timisoara; drumul merge spre nord-est si imediat ce depaseste calea ferata, se bifurca: la stanga Giarmata - Vii iar la dreapta spre Aeroportul Timisoara si satul Ianova. Intre drumurile principale exista drumuri de pamant numite "obrate". 2. ISTORICUL COMUNEI Teritoriul de astazi al comunei Ghiroda, a fost locuit inca din timpul ocupatiei romane in Dacia, dar nu avea documente speciale pentru Ghiroda, de aceea vom folosi documentele istorice legate de orasul din imediata apropriere, Timisoara, si datorita faptului ca marile evenimente istorice nu se puteau intampla la Timisoara, fara ca sa nu influenteze si mica asezare din imediata apropriere, Ghiroda. Astfel, dupa cucerirea Daciei de catre trupele romane conduse de Imparatul Marcus Ulpius Traianus (Traian) in anul 845 de la facerea Romei sau anul 100 dupa Hristos, teritoriul Banatului, din care facea parte si teritoriul comunei Ghiroda, a intrat in provincia Dacia Ripensis (105 d. Hr. - 106 d. Hr.). Ceva mai tarziu, cand imparatul Claudius invinge pe Goti in anul 268 d. Hr., dar pierde Dacia in 257 d. Hr., gotii raman pe teritoriul actual al Banatului pana in timpul domniei lui Constantin cel Mare , intemeietorul Imperiului Roman de Rasarit, devenit mai apoi Imperiul Bizantin. Venirea hunilor condusi de Attila, duce la supunerea unei parti a teritoriului Daciei, dar la moartea acestuia in anul 454 d. Hr., cearta fiilor sai pentru mostenirea tatalui lor aduce pe vizigoti, ostrogoti si gepizi, alungati in secolul al VI-lea de longobarzi si avari si in secolul al XI-lea, de maghiari. Avarii, se pare ca au numit asezarea intarita dintre mlastini (zambara - zurobara), cu numele de Beguey. Imperiul Roman, ca sa se apere de popoarele migratoare, au construit trei valuri de pamant pentru aparare; unul dintre ele pleca de la Mures, pe la Chesint, Bencec, Ianova si trecea printre localitatile Bucovat si Mosnita, deci prin partea de sud-est a teritoriului de azi al actualei comune Ghiroda. Din cronica lui Anonymus, notarul regelui Bela al Ungariei, reiese ca Arpad cu conducatorii sai Zorad si Cadusa, au trecut, in anul 859 d. Hr. si prin zona Beguey (Timisoara), zona numita asa dupa raul Begh. Dupa ce l-au inlaturat pe principele Glad, au format Capitaneatus Kund (dupa numele unui conducator ungur). Dupa unii istorici, acest capitanat nu a existat. In aul 1177 d. Hr., exista date documentare privind aparitia comitatului Timis, legat de infrangerea lui Ahtum, urmas al lui Glad, de trupele lui Stefan ce Sfant, regele ungurilor. Este momentul in care maghiarii schimba denumirea avara de Beguey in Temesvar, ne spune Johann Nepomuk Preyer in "Monografia orasului liber craiesc Timisoara". Tot el ne spune ca in anul 1152 d. Hr. regele Geza al II-lea infrange pe imparatul bizantin Manuel Comnenos, care in retragere, a pustiit si jefuit acest tinut, deci probabil si al teritoriului de azi al Ghirodei. Cativa ani mai tarziu devasteaza tinutul, cumanii, pentru ca in anul 1241 d. Hr. sa patrunda in zona noastra si hoardele mongolilor. In urma retragerii mongolilor, regele Bela IV, ridica cetatea Timisoarei si se ingrijeste si de zona din vecinatate. Regele Ladislau al VI-lea Cumanul, a vizitat imprejurimile Timisoarei iar regele Carol Robert de Anjou, dupa ce obtine coroana maghiara (pierzand-o pe cea napolitana), in 1309, zaboveste timp de doi ani intre zidurile Timisoarei si imprejurimile sale, apoi in anul 1316 se instaleaza in Timisoara, unde construieste un palat. In anul 1330 d. Hr., in Timisoara si imprejurimile ai (deci si Ghiroda) cantoneaza marea armata a lui Carol Robert de Anjou, care a fost prost sfatuit de voievodul Transilvaniei, Toma Farkas si de stolnicul Dionisie de Szech, pentru a lupta contra lui Basarab, voievodul Valahiei. Desi primii locuitori s-au asezat pe aceste meleaguri inca din negura vremurilor, datele documentare scrise sunt putine si se afla in arhivele fostului imperiu Habsburgic si apoi Austro-ungar, scrise in limba germana sau ungureasca si foarte greu de obtinut. Primul documente istoric care aminteste destul de vag, despre localitatea noastra este scris in limba ungureasca si este numit "Szaz es Delmagyarorsag ujabb totenatebol" sau "O suta de ani de istorie a Ungariei" de Szentkiray, iar un alt document este "Temesvarmagyar enleke" de Barany Agoston, din care reiese ca satul a existat la jumatatea secolului al XIV-lea, inca inainte de a fi ocupat Banatul si Timisoara de catre hoardele turcesti. Cel mai vechi document in care se aminteste numele de GHIRODA, este registrul despre insemnarile dijmelor papale din anii 1332-1337, cu titlul de "Incipimut Rationes Decimaris Sexeunalis Collectan in Hungaria ab anno 1332 ad annum 1337 a Jacopo Bercugari et Rajmondo Bonafato Colectoribus Pontificis" (in limba latina), care act, se pastreaza in biblioteca Vaticanului din Roma. In acest document se aminteste pentru prima data de comuna Ghiroda sub denumirea de GHIRDA. Actul atestarii mai clare este cel din anul 1389, cand localitatea este mentionata in documentele feudale sub numele de GYUREG. De altfel denumirea localitatii noastre a suferit mai multe schimbari de nume; astfel, in secolele al XIV-XVI-lea, in plin ev mediu european, a purtat denumirile: GYROD (1393), NAGYIJRWG (1429), GYWRED (1492), GYWRUG (1494), GYWREWD (1495 si 1497), GYWREG (1498), GYWREWDY (1497, 1503 si in 1511). Regele Ungariei Vladislav, numeste, in anul 1441, comite de Timisoara, pe Ioan Huniade iar dupa moartea acestuia, urmeaza fiul sau Ladislau, care se ocupa si de imprejurimile orasului. Matei Corvin, ajuns rege al Ungariei in 24 ianuarie 1458, vine la Timisoara in data de 28 august 1458 si inspecteaza imprejurimile probabil si Ghiroda. Prima aparitie a turcilor in zona, se produce in anul 1463 fiind condusi de Ali-Beg, pornit in lupta contra lui Ioan Pongrat, voievodul Transilvaniei. Pentru moment, turcii sunt alungati, dar revin in anul 1476, tot cu Ali-Beg, infrant din nou de comitele Ambrosiu Nagy. O importanta deosebita pentru cetatea Timisoarei, pentru imprejurimile sale si pentru o buna parte a Banatului a avut-o figura legendara a lui Pavel Chinezu care, incepand din anul 1478 avea functia de comite al Timisoarei si care imediat, in anul urmator 1479 si apoi in anul 1481 lupta cu succes impotriva turcilor condusi de Ali-Beg si din anul 1492 de Skender Pasa, comandant de Smederevo.
1.Biraiescu Traian, Studii si documente banatene de istorie, arta si etnografie, Vrerea, Timisoara, 1945 2.Corneanu Nicolae, mitropolit - Monografia Banatului 3.Ehrler J.J., Banatul de la origine pana acum, 1774, Editura Facla, Timisoara, 1982 4.Grissellini Francesc, Istoria Banatului Timisan. 5.Iliesiu Nicolae, Timisoara - monografia istorica, 1943 6.Ion Munteanu, Banatul si Marea Unire 1918, Timisoara 1992 7.Ion B. Muresianu, Mitropolia Banatului, nr. 5-8 din anul 1976 8.Milin Ioan, Monografia comunei Ghiroda, 1999 (manuscris) 9.Paun Ion Otiman, Dezvoltarea rurala in Romania, Ed. Agroprint, Timisoara, 1999 10.Preyer Johann Nepomuk, Monografia orasului liber craiesc Timisoara, Editura Amarcard, 199 11.Stoicescu Nicolae, Bibliografia localitatilor si monumentelor medievale din Banat, Timisoara, 1973 12.Suciu Coriolan, Dictionar istoric al localitatilor din Transilvania, Editura Academiei Romane, volum II, partea II, pag. 315-316. 13.Tircovnicu Victor, Istoria invatamantului din Banat pana in anul 1800, capitol 3, Bucuresti 1978 14.xxx - Arhiva Scolii din comuna Ghiroda (ani diferiti) 15.xxx - Arhiva Bisericii ortodoxe Ghiroda (ani diferiti) 16.xxx - Arhiva Primariei Ghiroda (ani diferiti) 17.xxx - Arhivele Statului, fond Prefectura Timis, Torontal, 1811 18.xxx - PUG, comuna Ghiroda, 1997
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
