Cuprins
- Capitolul I 3
- I.1 Aşezarea geografică. Staţiune balneoclimaterică - generalităţi 3
- Capitolul II 6
- II.1 Repere istorice 6
- II.2 Izvoarele de apă minerală 11
- 1.Izvorul Arcadie 12
- 2. Izvorul Bizum 12
- 3. Izvorul Dorna 12
- 4. Izvorul Dorna Candrenilor 12
- 5. Izvorul Dorna – Est 13
- 6.Izvorul Dorna – Vest 13
- 7. Izvorul Felicia 14
- 8.Izvorul Ferdinand 14
- 9.Izvorul Ioan 14
- 10. Izvorul Nectarie 14
- 11.Izvorul Poiana Negri 15
- 12.Izvorul Poiana Vinului 15
- 13.Izvorul Sentinela 16
- 14.Izvorul Genunii 16
- 15.Izvorul Nou 16
- 16.Izvorul Petru 16
- II.3 Utilizarea nămolului de turbă în balneoterapia din Vatra Dornei 17
- II.4 Climatoterapia 18
- II.5 Poluarea şi protecţia mediului înconjurător 20
- Acțiunile care au dus la poluarea și pierderea renumelui stațiunii balneoclimaterice Vatra Dornei 27
- Capitolul III.Concluzii 30
- Bibliografie 34
Extras din licență
Capitolul I
I.1 Aşezarea geografică. Staţiune balneoclimaterică - generalităţi
Depresiunea Dornelor este situată în partea central - nordică a Carpaţilor Orientali, în compartimentul nordic al zonei cristalino-mezozoice, înconjurată de munţi împăduriţi: Munţii Suhard formați din șisturi cristaline (N); Munţii Călimani care sunt de natură vulcanică (S); Munţii Giumalău (NE); Munţii Bistriţa; Munţii Rodna. Altitudinea medie ridicată a depresiunii (850-900m) o situează între depresiunile cele mai înalte din Carpaţi.
Relieful prezinta o fragmentare de munti josi si mijlocii care apar sub forma de muncei, avand culmi rotunjite si plaiuri drepte. Dintre înălțimile interioare amintim: Bârnarel (1328m), Dealul Negru (1302m), Runc (1449m) și Oușorul (1639m) care străjuiește maiestuos și singuratic ansamblul natural. De asemenea, aglomeratele vulcanice din Călimani au generat un relief semțt cu numeroase stânci, modelate de vânt și precipitații, cu forme curioase, asemenea unor statui străvechi: 12 Apostoli, Pietrele Roșii, Târnău, Moșul, Gușterul, Mucenicul.
Actualul oraş Vatra Dornei s-a dezvoltat pe fostul cătun Dorna pe Giumalău, atestat în documente la sfârşitul secolului al XVI-lea - începutul secolului al XVII-lea. Acest oraş a devenit cu adevărat semnificativ la începutul secolului al XIX-lea când autorităţile au confirmat oficial proprietatea de vindecare a apelor minerale din acest teritoriu.
Orașul Vatra Dornei se găsește la confluența Bistriței Aurii cu râul Dorna. De aici, drumurile se ramifică în patru direcții diferite, și anume: în amonte pe firul Bistriței se găsesc localitățile Iacobeni, Ciocănești, Cârlibaba; în amonte pe râul Dorna se înșiră Dorna Candrenilor și Poiana Stampei, tot în amonte pe râul Neagra se află situate localitățile Șarul Dornei, Neagra Șarului, Panaci și în aval pe râul Bistrița se află Comuna Dorna Arini continuată cu Crucea până la Broșteni.
Cunoscută şi sub denumirea de „Perla Bucovinei”, Vatra Dornei este o staţiune cu sezon permanent, cu clima intramontan – depresionară ce implică: vânturi moderate, veri răcoroase (15,2°C în luna iulie) şi ierni friguroase (-6°C în luna ianuarie).
Fiind una dintre cele mai împădurite regiuni din Europa, Vatra Dornei este cunoscută încă din cele mai vechi timpuri ca un loc de relaxare şi reîntinerire datorită aerului curat şi nenumăratelor izvoare terapeutice minerale.
Cele mai importante atracţii turistice din Vatra Dornei sunt: parcul natural din centrul staţiunii; Cabana de pe Dealul Runc; Muzeul Vânătorii şi Ştiinţelor Naturale; Muzeul Etnografic al Bucovinei. În perioada sezonului rece turiştii au la dispoziţie două pârtii de schi: Dealu Negru (3000 m lungime) şi pârtia Parc (900 m lungime).
În împrejurimi se află mici staţiuni cu izvoare minerale: Dorna Candrenilor (3 km); Poiana Negri (8 km); Şaru Dornei (10 km); Poiana Stampei (15 km) unde se află şi o importantă rezervaţie de turbă; comuna Ciocăneşti (22 km) renumită prin faţadele caselor decorate cu motive geometrice multicolore; Cheile Zugrenilor (20 km) rezervaţie geologică şi floristică.
Prin staţiune balneară se înţelege staţiunea turistică şi de tartament sau profilaxie a unor maladii prin utilizarea resurselor naturale sau climaterice. Se disting staţiunile balneologice ( de cură de nămol, ape minerale sau termale) şi balneoclimatice (montane şi maritime).
Din totalul de 160 de staţiuni balneare şi circa 400 de localităţi şi puncte balneare doar un număr de 25 sunt de interes naţional şi doar 7 sunt cunoscute şi pe piaţa turistică internaţională: Băile Herculane, Băile Felix, Băile Tuşnad, Călimăneşti – Căciulata, Covasna, Slănic Moldova, Vatra Dornei.
Factorii terapeutici ai staţiunii balneoclimaterice Vatra Dornei sunt datoraţi climei, aerului pur care este lipsit de praf şi de particule alergice şi este bogat în aerosoli răşinoşi, izvoarelor de ape minerale carbonate, feruginoase, uşor bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene, precum şi a nămolului de turbă (adus din Poiana Stampei).
Staţiunea este benefică îndeosebi tratamentului bolilor cardiovasculare (după un infarct miocardic, cardiopatie ischemică, insuficienţă valvulară, hipertensiune arterială, nevroză cardiacă, varice, boala lui Raynaud). Totodată, Vatra Dornei oferă tratamente celor suferinzi de boli reumatismale (artroză, poliartroză), celor aflaţi în stări post – traumatismale (după ce au suferit operaţii ale muşchilor, oaselor; după entorse, luxaţii sau fracturi), celor acuzând boli ale sistemului nervos periferic şi central (pareze uşoare), boli endrocrinologice (hipertrofie benignă
şi boala Basedow în fază incipientă), boli respiratorii (nevroză respiratorie), tulburări nevroase, metabolice, nutriţionale, digestive şi de alt tip.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Dezvoltarea Statiunii Balneoclimaterice Vatra Dornei.docx