Diavolul - Metamorfoze Demonice in Cultura Populara Romaneasca

Extras din licenta Cum descarc?

Argument introductiv
Ideea de la care am pornit in aceasta lucrare de licenta mi-a venit cu mult timp in urma, ascultand intr-un concert relansarea albumului ,,Cantafabule" al trupei Phoenix, unde cele mai multe melodii aminteau de fiintele fantastice ale culturii traditionale romanesti. Cativa ani dupa aceea, bolnav fiind undeva intr-un sat de pe malul Oltului, o batrana mi-a descantat si a reusit in 20 de minute ceea ce doctorii nu reusisera de o saptamana. Asta mi-a deschis curiozitatea de a intreba, de a cerceta intre batranii satului subiectele legate de aceasta tema. 
Motivat de introducerea in demonologie facuta intr-unul dintre cursurile pe care le audiasem la facultate, m-am intors in Comana de Jos, satul despre care vorbeam mai devreme, si am inregistrat, cu sau fara suport audio, diversele povesti pe teme demonologice de la batranii satului, sursa care a constituit unul din punctele de plecare ale acestei lucrari. 
Aceasta lucrare a dorit sa imbine atat elementele teoretice legate de religie, magie, precum si demonologie, cat si prezentarea unor concepte cadru cum ar fi cel de diavol, culpa sau iad la un nivel general in spatiul european, pentru ca mai apoi sa se aplece asupra elementelor definitorii ale conceptelor mai sus prezentate in spatiul culturii populare romanesti, incercand si o structurare iar mai apoi chiar o clasificare a personajelor demonologice din mitologia noastra traditionala.
Primul capitol face o introducere in problematica generala a sacrului. Aici se traseaza o diferentiere intre principalele manifestari ale sacrului la nivel social, insistandu-se mai ales pe diferenta dintre magie si religie. O perspectiva deosebit de interesanta prezentata aici este teoria devenirii magiei din oprimarea unui cult religios de catre altul mai puternic. Caracterul ascuns, secret isi are astfel originile in nevoia reala a membrilor cultului oprimat de a isi perpetua, chiar si pe ascuns, credintele si practicile. Fiind un cult inchis, informatiile care circulau despre acesta erau amplificate, reprezentantii religiei dominante adaugandu-le, uneori, nuante de maleficiu. Se ajunge astfel la o unificare in plan perceptiv intre ideea de magie si cea de maleficiu si, deci, de demonic. Poate cel mai clar exemplu dintre cele prezentate in cadrul primului capitol este daimonul grecesc, initial geniu protector in spiritualitatea elena care va deveni, sub influentele crestinismului, demon, iar apoi Diavol vazut ca principal exponent al raului.
In continuarea acestei idei, capitolul 2 incearca, in primele sale pagini, stabilirea unui asa numit ,,act de nastere al Diavolului". La o privire superficiala, gasim acest personaj ca mijlocitor sau personificare a tuturor faptelor carora li se atribuie in genere o conotatie negativa, de la viciile umane, la fenomenele naturale devastatoare sau pur si simplu la ,,nenoroacele" de zi cu zi. Din aceasta perspectiva, aceasta imagine a Diavolului nu este altceva decat o continuare a pharmacosului grecesc. Astfel, ca si tapul cel negru din ritul mai sus mentionat, Diavolul este incarcat cu tot ce este mai rau in lumea care ne inconjoara, este blamat in mod public pentru a fi foarte clara delimitarea de malefic, iar apoi suporta exact soarta tapului batut: este alungat din ,,cetate" pentru ca raul sa fie definitiv exorcizat. Originea Diavolului, vazuta si in psihanaliza de catre Freud si predecesorii lui, este continuata de o sumara istorie a acestui personaj atat in izvoarele crestine canonice, cat si in unele dintre ereziile crestine din spatiul balcanic, in special bogomilismul. Aceste idei, continuate cu cele de culpa si pacat in contextul lumii de dincolo, apar si in prezentarea conceptului de Iad, din continuarea acestui capitol.
Aceste prime doua capitole au rolul de a incadra din punct de vedere conceptual al treilea capitol, cel mai vast, care abordeaza problematica diavolului in planul folclorului romanesc. Se prezinta astfel nasterea Dracului in frumoasele legende cosmogonice romanesti, legende cu o foarte clara influenta bogomilica, pentru ca apoi sa se expuna principalele credinte despre Diavol, de la numele si chipurile acestuia, pana la actiunile malefice ale acestuia. Asa cum am aratat si pe parcursul acestui ultim capitol al lucrarii, constatam o interesanta rasturnare a raportului Diavol - demoni pe plan romanesc in comparatie cu spatiul crestin european. Astfel, daca pe acesta din urma am observat o preponderenta importanta acordata Diavolului ca principal exponent al raului in comparatie cu armata lui de ingeri ai intunericului, care, exceptand explicatiile fanteziste ale unor demonologi precum Wrier sau del Rio, erau considerate doar niste forte impersonale, in demonologia romaneasca, constatam o inversare a acestui raport. Fara sa desconsidere rolul malefic al Dracului, taranul roman ii atribuie preponderent defecte umane precum infumurarea, prefacatoria, lenea si multe altele. Dar, in mare, intromersiunea sa in viata de zi cu zi este mult mai redusa in raport cu implicarea celorlalte spirite malefice prezentate pe larg in acest capitol. Tinand cont de aceste considerente, ne explicam de ce, de cele mai multe ori, taranul roman se teme mult mai mult de spiritele malefice decat se teme de Dracul insusi.
Unul din elementele de noutate continute de aceasta lucrare este incercarea elaborarii unei clasificari a celor mai importante personaje demonice ale folclorului romanesc. Principiul ordonator de la care am pornit in aceasta clasificare este ,,unghiul"
din care aceste personaje malefice intra in viata omului de la tara si astfel unde se plaseaza in raport cu omul. Observam ca unele dintre ele apar la nastere si pun in pericol viata mamei si a nou-nascutului. Altele isi fac simtita prezenta in jurul gospodariei sau a satului in general, deci in interiorul spatiului cosmicizat. Altele, dimpotriva, apar in spatiile necosmicizate ale apelor, vazduhului si padurilor, iar altele asalteaza omul chiar in si din viata de dincolo.
Pentru a ilustra cat mai bine unele din caracteristicile figurilor demonice prezentate in acest capitol ne-am folosit in afara cercetarilor de teren publicate de etnografii citati in acele pagini si de o serie de inregistrari facute de catre mine in vara anului 2001 in Comana de Jos, judetul Brasov. Marturiile catorva dintre sateni, chiar daca, pe alocuri influentate de o perspectiva usor ,,urbanizata", ofera o inedita marturie a credintelor populare din aceasta zona a Transilvaniei. Desigur, pentru a servi acestei lucrari au fost selectate doar acele materiale in care era abordata problematica demonologiei populare romanesti.


Fisiere in arhiva (1):

  • Diavolul - Metamorfoze Demonice in Cultura Populara Romaneasca.DOC

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prin apasarea pe butonul “Descarca acum” declar ca am citit, inteles si agreat termenii si conditiile.
* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!