Scopul lucrarii 1 CAPITOLUL I CADRUL NATURAL - premisa de dezvoltare a industriei 3 I.1. Pozitia geografica a municipiului Bacau 3 I.2. Incadrare geologica 3 I.3. Relieful 4 I.4. Clima 8 I.5. Hidrografia 11 I.6. Vegetatia 12 I.7. Solurile 13 I.8. Resursele naturale 17 CAPITOLUL II CADRUL ISTORIC SI DEMOGRAFIC 19 II.1. Cadrul istoric 19 II.2. Cadrul demografic 23 CAPITOLUL III CONSIDERATII GENERALE ASUPRA EVOLUTIEI SI DEZVOLTARII INDUSTRIEI IN MUNICIPIUL BACAU 25 III.1. Factorii evolutiei si repartitiei industriei in municipiul Bacau. Structura si specializarea industriei. 25 III.2. Etapele dezvoltarii industriei 27 III.3. Evaluarea potentialului economic al industriei municipiului Bacau 31 III.4. Organizarea spatiala si concentrarea industriei in municipiul Bacau. Tipologie. Taxonomie 31 III.5. Zonele industriale ale municipiului Bacau 32 III.6. Locul industriei in structura functional - urbana a municipiului Bacau 35 CAPITOLUL IV ZONELE INDUSTIRALE ALE MUNICIPIULUI BACAU 36 IV.1. Localizare. Scurt istoric 36 IV.2. Incadrarea in teritoriu 36 IV.3. Industria 37 CAPITOLUL V STRUCTURA SI LOCALIZAREA INDUSTRIEI IN MUNICIPIUL BACAU 52 V.1. Industria energetica 52 V.2. Industria constructiilor de masini 53 V.3. Industria aeronautica 54 V.4. Industria chimica 59 V.5. Industria de prelucrare a lemnului 61 V.6. Industria usoara 63 V.7. Industria alimentara 66 V.8. Industria bauturilor alcoolice 68 CAPITOLUL VI DINAMICA PRODUCTIEI INDUSTRIALE 71 VI.1. Premise ale dezvoltarii industriei in municipiul Bacau 73 VI.2. Impactul industriei asupra mediului ambiant 74 Concluzii 78 Bibliografie 82
Scopul lucrarii Studiul asupra dinamicii industriale contemporane in municipiul Bacau isi propune sa evidentieze dezvoltarea industriei orasului, privita atat in timp cat si in spatiu. In elaborarea lucrarii m-am bazat pe documente referitoare la istoricul dezvoltarii industriei in spatiul bacauan si pe date statistice publicate. Dezvoltarea teritoriala a municipiului Bacau a depins de varietatea conditiilor istorice si geografice, sociale si economice specifice fiecarei epoci. Acest oras a reprezentat un veritabil pol pentru viata economica si spirituala a spatiului limitrof, constituind principalul motor al progresului zonei. Municipiul Bacau face parte din generatia oraselor vechi ale tarii noastre, prima atestare documentara datand din 6 octombrie 1408 (ca oras si punct de vama, intr-un document emis de domnul Alexandru cel Bun). De-a lungul timpurilor, numerosi cercetatori au publicat articole sau monografii, care pana in anul 1970 s-au referit mai cu seama la aspecte administrative, politice si culturale. Din aceasta perioada merita mentionate urmatoarele lucrari: Dictionarul geografic al judetului Bacau elaborat de O. Racovita; Planul cadastral al Bacaului din 1896 ridicat de inginerul H. Cucu; Bacaul din trecut si de azi de Gr. Grigorovici, 1933 si Orasul Bacau prezentat de V. Mihailescu in Enciclopedia Romaniei II, Bucuresti 1938. In anul 1971 este publicata lucrarea Municipiul Bacau - schita monografica; in anul 1980 lucrarea Bacau - monografie; iar in anul 1986 I. Sandru si C. Toma publica lucrarea Bacau - studiu de geografie urbana. Toate aceste ultime lucrari evidentiaza ca forta de atractie a orasului a crescut odata cu parcurgerea etapelor istorice, ca profilul functional social - economic s-a diversificat, ceea ce a facut ca orasul sa ocupe un loc fruntas in ierarhia oraselor tarii. Geneza si dezvoltarea orasului Bacau este in concordanta cu pozitia sa geografica, cu amplasarea in raport de arii importante de resurse umane, de reteaua de cai de comunicatie, de particularitatile urbigene ale cadrului natural. Orasul Bacau este amplasat/situat in culoarul larg al Siretului la 165 m altitudine, pe dreapta raului Bistrita, la 9,6 km amonte de confluenta cu Siretul si a folosit pentru propria dezvoltare particularitatile favorabile ale pozitiei geografice. Dezvoltarea mare a celor doua vai a oferit caracteristici naturale deosebit de avantajoase pentru organizarea activitatilor umane. Larga deschidere spre vest (pe Valea Bistritei), spre este (Valea Morii) cat si spre nord si la sud, in lungul Vaii Siretului, i-a oferit acestui spatiu geografic o larga accesibilitate. Pozitia centrala in cadrul ,,depresiunii de contact" a Siretului, a favorizat organizarea unei retele de cai de comunicatie de tip ,,nod", cu particularitati mixte, regionale si de tranzit. Bacaul a devenit inca din evul mediu un ,,nod de intersectie" a principalelor drumuri comerciale din partea central vestica a Moldovei. Pe aici era traseul ,,drumul moldovenesc" care urma Valea Siretului din nordul tarii pana la Galati, cu o ramificatie spre Tara Romaneasca. Prin acest drum se asigurau legaturile comerciale ale oraselor baltice cu zona dunareano-pontica, iar amplasarea acestuia pe dreapta vaii este o consecinta a asimetriei vaii. Drumul Siretului se intersecta cu ,,drumul sarii" care venea de la Targu Ocna, pe valea Tazlaului, traversand Culmea Pietricica in dreptul comunei Magura si cu ,,drumul pacurii" care venea de la Moinesti prin Valea Trebisului. Aceste doua drumuri se indreptau spre vaile Barladului si Prutului prin partea nordica a Colinelor Tutovei. Catre Bacau se orientau drumurile care veneau dinspre Brasov, Ghimes, Bicaz si Tulghes facilitand schimburile de marfuri dintre diferite regiuni ale tarii. Prezenta raului Bistrita in imediata vecinatate a permis transportul lemnului pentru industrializare (la inceput prin plutarit si apoi prin intermediul cailor rutiere si ferate), iar debitul raului a permis un consum sporit de apa pentru industrie si populatie, conditii care au fost hotaratoare in constructia unei grupari industriale amplasata linear in lungul Bistritei, cu incepere din perioada revolutiei industriale (secolului al XIX-lea). Particularitatile geografice ale zonei municipiului Bacau au reprezentat suportul noilor amenajari teritoriale pe baza carora, dupa 1950, s-au multiplicat functiunile urbane interne, fapt care a permis integrarea in sisteme teritoriale tot mai extinse si, pe aceasta baza, consolidarea legaturilor de cooperare cu reteaua urbana nationala. CAPITOLUL I CADRUL NATURAL - premisa de dezvoltare a industriei I.1. Pozitia geografica a municipiului Bacau Printre factorii majori care au cauzat aparitia orasului se regaseste si pozitia geografica. Aparitia si dezvoltarea asezarii are la baza cauze geografice, istorice si social-economice. Amplasarea orasului in Culoarul Siretului, la contactul dintre Subcarpatii Moldovei la vest si Podisul Moldovei la est, a favorizat schimbul de produse dintre locuitorii acestor zone. Aceasta situatie nu este singulara in Moldova. Asa cum a aratat prof. I. Sandru, la contactul celor doua mari unitati geografice s-a dezvoltat o veritabila salba de orase care a beneficiat din plin de aceasta amplasare. Municipiul Bacau, reprezinta un important punct de schimb al produselor specifice zonei de munte, fiind reprezentate mai cu seama de lemn si produse din lemn, blanuri, piei, animale, din zona de dealuri: fructe, struguri, animale, iar de la campie cereale. Performanta si intensitatea acestor schimburi a facut ca orasul sa prospere continuu, eclipsand pe o arie extinsa asezarile urbane limitrofe. Orasul Bacau este asezat la 460 34' latitudine nordica si 260 55' longitudine estica, pe forme de relief fluvial reprezentate de terase de lunca si de terase a caror geneza este legata de raurile Bistrita si Siret. I.2. Incadrare geologica Culoarul Siretului se suprapune depozitelor Platformei Modovenesti in imediata apropiere a liniei de dislocatie spre Subcarpati. Litologia acestor depozite este reprezentata printr-o succesiune de nisipuri marne, argile cu rare intercalatii de nisipuri cimentate (cinerite) al caror nod de dispunere este in straturi paralele usor inclinate de la nord- vest spre sud-est. Peste depozitele de platforma se suprapun depozitele teraselor fluviale reprezentate de pietrisuri, nisipuri si lituri ce caracterizeaza litologia teraselor fluviale. Daca pietrisurile si nisipurile au mai cu seama o origine fluviala, liturile s-au format prin procese complexe de acumulare in cadrul carora predomina cele care provin prin coluno-proluviere.
1. Bacauanu V.,Brabu N.,Pnatazica M.,Ungureanu Al., Chiriac D., Podisul Moldovei - natura, om, economie, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1908. 2. Chiriac Gh. D., Asezarile rurale din Moldova: Studiu de geografie economica(rezumatul tezei de doctorat), Iasi. 3. Cihodaru C., Observatii cu privire la procesul de formare si consolidare a statului feudal Moldova in secolele XI-XIV, Bucuresti, 1979-1980. 4. Giurescu G. C., Targuri sau orase si cetati moldovene din secolul al X-lea pana la sfarsitul secolului al XVI-lea, Ed. Academiei, Bucuresti, 1967. 5. Ichim I., Municipiul Bacau, schita monografica, Bacau , 1971. 6. Lupu N. N., Vcarasu I., Orasul Bacau: Probleme de geografie umana, Bacau, 1973. 7. Murariu I., Aur N., Bacau: Ghid de oras, Bacau, 1986. 8. Nimigeanu V., Unele consideratii geografico economice asupra industriei Romaniei in perioada socialista, Iasi , 1981 9. Idem, Consideratii asupra industriei orasului Iasi, Analele Universitatii ,,Al. I. Cuza", Iasi, 1983. 10. Idem, Metodologia cercetarii geografiei regionale. Curs, Universitatea Al. I. Cuza, Iasi, 1984. 11. Idem, Geografie umana, Ed. Universitatii Al. I Cuza, Iasi, 1996. 12. Olteanu S., Serban C., Mestesugurile din Tara Romaneasca si Moldova, Ed. Academiei, Bucuresti, 1963. 13. Sandru I., Bacau. Studiu de geografie urbana, Vol.1 1986. 14. Idem, Toma V., Aur N., Bacau 1986-1989: Studiu de geografie urbana, Vol.2, Bacau, 1989. 15. Ungureanu Al., Orase din Moldova- Studiu de geografie economica, Ed. Academiei, Bucuresti, 1980. 16. *** Geografia Romaniei, Vol.2, Ed. Academiei, Bucuresti, 1984. 17. *** Bacau. Schita monografica, 1971. 18. ***Bacau- Monografie, Ed. Sport-Turism, Bucuresti, 1980. 19. *** Judetul Bacau, Bacau, 1996. 20. ***Studiul economic asupra SC Letea SA Bacau, SC Subex SA Bacau, Bacau, 2000
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
