Distributia Puterii in Statul de Drept

Cuprins licenta Cum descarc?

Capitolul I
CONCEPTUL STATULUI DE DREPT 7
I.1. Teorii cu privire la statul de drept 7
I.1.1. Teoria dreptului natural 8
I.1.2. Teoria heterolimitarii statului 9
I.1.3. Teoria autolimitarii statului 10
I.2. Definitii ale statului de drept 12
I.3. Modele ale statului de drept 17
I.3.1. Modelul englez 17
I.3.2. Modelul german 19
I.3.3. Modelul francez 21
I.4. Trasaturile statului de drept 23
I.4.1. O replica impotriva abuzului de putere 23
I.4.2. Permite dreptul la opozitie 25
I.4.3. Un mediu de afirmare a democratiei 26
I.4.4. Un edificiu al ordinii juridice constitutionale 27
I.4.5. Un garant al respectarii drepturilor minoritatilor 31
I.4.6. Un mediu prielnic pentru dezvoltarea economiei de piata 32
I.4.7. Necesita un nivel ridicat de instructie si educatie a poporului 32
I.4.8. Este conditionat de libertatea presei 32
I.4.9. Presupune o ordine juridica ierarhizata 33
I.4.10. Se fundamenteaza pe rigorile dreptului 33
I.4.11. Subordonarea puterii fata de drept 34
Capitolul II 
DISTRIBUTIA SI SEPARAREA ATRIBUTIILOR DE PUTERE 38
II.2. Regimul puterii in statul de drept 38
II.2.1. Accesul la putere prin vot popular 38
II.2.2. Exercitarea puterii in temeiul legii 39
II.2.3. Izvorul puterii - vointa suverana a poporului 41
II.2. Diviziunea atributelor de putere 42
II.3. Puterile si functiile lor 43
II.3.1. Consideratii generale 43
II.3.2. Puterea legislativa 44
II.3.3. Puterea executiva 46
II.3.4. Puterea judecatoreasca 48
II.4. Separatia atributiilor de putere 49
II.4.1. Concept 49
II.4.2. Necesitate 54
II.4.3. Actualitatea principiului separatiei puterilor in stat 56
Capitolul III 
GARANTII IMPOTRIVA ABUZULUI DE PUTERE 59
III.1. Limitarea puterii 59
III.2. Controlul 68
III.2.1. Controlul politic 68
III.2.2. Controlul administrativ 70
III.2.3. Controlul jurisdictional 73
III.3. Institutiile statului de drept 76
III.3.1. Curtea Constitutionala 77
III.3.2. Curtea de Conturi 77
III.3.3. Avocatul Poporului 78
III.4. Vulnerabilitatile statului de drept 79
III.4.1. Inflatia legislativa 80
III.4.2. Instrumentalizarea dreptului 81
III.4.3. Explozia juridica 81
III.4.4. Distorsiuni in aplicarea dreptului 81
III.4.5. Juristocratia 82
III.4.6. Multiplicarea si institutionalizarea unor noi drepturi ale omului 82
STUDIU DE CAZ
Imixtiunea puterii executive in actul de justitie 84
CONCLUZII 91
BIBLIOGRAFIE 93


Extras din licenta Cum descarc?

Introducere
In epoca moderna, garantia unei guvernari democratice consta in consacrarea in legea fundamentala a statului a principiilor si regulilor de constituire, organizare si functionare a tuturor institutiilor carora le este incredintata exercitarea efectiva a puterii politice. Constitutia trebuie sa prevada distribuirea autoritatii si limitele in care se poate extinde puterea, precum si mijloacele de contracarare, astfel incat sa se poata determina intotdeauna ceea ce este legal sau ilegal.
Aceasta teza conduce inevitabil la ideea statului de drept. In temeiul acestor abordari, putem considera ca orice organizatie statala cu pretentia de a fi stat de drept ar trebui sa se caracterizeze, in primul rand, prin existenta unor structuri si mecanisme care sa limiteze puterea si sa o mentina in cadre strict necesare pentru satisfacerea binelui public. Ar fi posibil acest lucru, printre altele, si prin repartizarea ei unor institutii distincte, care sa o exercite specializat si in limitele expres prevazute de Constitutie.
Cei mai multi autori vad in constitutie cel mai eficient obstacol in fata tendintelor pe care, natural, le au fortele politice ajunse la putere de a-si depasi limitele de autoritate sau de a adopta o atitudine discretionara in actul de guvernamant. 
Constitutia exista, in primul rand, pentru a proteja drepturile cetatenilor si pentru a limita puterile celor incredintati cu autoritatea. Motivul fundamental al unor astfel de limitari este acelasi ca pretutindeni si dintotdeauna, respectiv intentia declarata de a contracara abuzul de putere, la care cei investiti cu prerogative de putere publica, avand deci la dispozitie forta de constrangere statala, sunt in mod inevitabil tentati sa recurga.
Cuvinte si expresii cheie: stat, putere, politica, guvernare, administratie, societate, lege, constitutie, stat de drept, putere limitata, abuz de putere, raspundere, revocare, societate civila. 
Capitolul I
CONCEPTUL STATULUI DE DREPT
I.1. Teorii cu privire la statul de drept 
In perioada liberalismului din secolul XIX s-a conturat mai acut ideea ca, pentru preintampinarea abuzului de putere, activitatea statului trebuie sa fie ingradita prin autoritatea dreptului. Strans legata de teoria separatiei puterilor in stat, teoria statului de drept acorda separatiei puterilor (legislativa; executiva si judecatoreasca) virtutea de a garanta si proteja drepturile omului.
In evolutia lor, s-au impus prin coerenta urmatoarele teorii asupra statului de drept :
I.1.1. Teoria dreptului natural 
Aceasta teorie a aparut inca din antichitate, formandu-se apoi o teorie cu o pondere si o influenta puternica in gandirea politico-juridica si filosofica, in Evul Mediu, in perioada Renasterii si a pregatirii revolutiilor burgheze in S.U.A., Franta etc. Potrivit acestei teorii, dreptul s-a manifestat in societate sub doua aspecte si anume: existenta unui drept pozitiv, creatie a oamenilor, care se concretizeaza in legi si alte acte normative si a unui drept natural, care nu este o creatie voluntara a oamenilor si are un caracter etern si se impune dreptului pozitiv. 
Aceasta teorie s-a dezvoltat in jurul dezbaterii problematicii explicarii naturii acestui drept natural. Aceasta natura o putem descoperi doar facand o mica incursiune in evolutia ei. Inca mai inainte de secolele VI-V i.e.n., Heraclit din Efes a legat esenta existentei, implicit a existentei umane, de devenirea lumii. O devenire guvernata de logos: destin, ordine, ratiune. Pentru aceasta natura este un raport, o ordine a lucrurilor. Pentru ganditorii care i-au urmat, ideea de natura s-a impus ca ideea de ordine a lucrurilor, ordine impusa tiraniei omenesti. Sofocle in Antigona opune legile naturale, considerate prin ordinea lor imanenta ca ,,divine", legilor facute de oameni: intelepciunea celor dintai este contrapusa arbitrariului celor din urma. Dupa autorul Politicii, Aristotel, dreptul natural este o lege nescrisa care exprima echitatea, ea prezinta justitia absoluta, careia legile scrise, dreptul pozitiv trebuie sa se conformeze. Gandirea lui Aristotel a nutrit demersul unei pleiade de ganditori precum Kant, Hegel, Kelsen, Stammler, Ihering s.a, pentru care dreptul natural, concept cu un mod de a fiinta propriu tuturor vietuitoarelor, devine in cazul oamenilor un ansamblu de principii de conduita prin care acestia deosebesc binele de rau.


Fisiere in arhiva (1):

  • Distributia Puterii in Statul de Drept.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 8 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!