Dreptul tratatelor internaționale

Extras din licență Cum descarc?

Capitolul I. Notiuni introductive
Sectiunea I. Introducere privind etica profesiilor juridice 
1. Ce este etica ?
Desi exista opinii potrivit carora termenii de ,,etica" si ,,moral" ar fi diferiti, in general se accepta ca acestia ar fi identici in continut, fapt care ne este de folos la definirea continutului comportamentului etic in domeniul profesiilor juridice.
Din punct de vedere etimologic, cei doi termeni au acelasi inteles, atat grecescul ,,ethicos" (ethos), cat si latinescul ,,mores" (prin care s-a tradus in latina termenul grecesc) avand semnificatia de ,,moravuri". 
Morala a fost definita ca fiind un ansamblu de judecati ce privesc binele si raul, destinate sa conduca comportamentul oamenilor. Potrivit unei alte opinii, moralul consta intr-o dispozitie interioara de a recunoaste legea, a i se supune si a o implini, iar aceasta afirmatie este valabila in ceea ce priveste atat legea pozitiva, adoptata de legiuitor, cat si legea morala, care nu are o consacrare intr-un act normativ.
Intr-o incercare de a o defini stiinta eticii s-a spus ca aceasta este o disciplina socio-umana, indrumatoare si prescriptiva, care are la baza principiile deliberarii si alegerii, vizand natura personalitatii si vietii, formarea caracterului, studiul moravurilor. 
De aici deducem ca etica nu este o stiinta descriptiva, care descrie fenomenele din natura asa cum sunt (de ex, biologia, chimia, fizica, etc.), ci este o stiinta normativa, care descrie viata omeneasca asa cum ar trebui sa fie (ca si dreptul). 
2. Ce este etica profesiilor juridice?
Etica reprezinta un domeniu al filozofiei, mai exact al filozofiei morale. Astfel, se pune intrebarea de ce ar interesa ea un domeniu specializat, cum ar fi cel al dreptului?
Raspunsul este acela ca si profesionistul dreptului trebuie sa urmareasca binele in activitatea sa profesionala ca, in orice activitate umana, pentru a putea fi in acord cu ,,rostul" sau. 
Doar in acest mod activitatea sa poate fi considerata una morala sau etica. In prezent, in cadrul profesiilor juridice nu se dezbat (doar) probleme abstracte, pur teoretice, ci in mod distinct probleme de etica aplicata in domeniul profesiilor juridice.
Instituirea unui cod de etica pentru un corp profesional prezinta o importanta aparte, intrucat obliga un numar mare de profesionisti sa gandeasca intr-un mod original misiunea lor si care sunt obligatiile pe care ei, ca grup si ca indivizi, le au fata de organizatie, dar si fata de societate ca intreg. Acceptarea si insusirea valorilor etice fundamentale se impun in dobandirea profesionalismului.
Etica profesiilor juridice decurge din nevoia omului de a cauta binele, care il anima in majoritatea actiunilor sale. De data aceasta omul cauta binele in exercitarea profesiei juridice. 
In perioada comunista, societatea noastra a stagnat orice demersuri in ceea ce priveste dezvoltarea filozofiei morale si implicit, a laturii acesteia constand in etica profesionala. Domeniul eticii profesiilor juridice nu a facut exceptie, despre care a inceput sa se vorbeasca de foarte putin timp, cand s-a pus problema adoptarii unor coduri deontologice ale magistratilor.
Lipsa discutarii serioase a problemelor de etica a profesiilor juridice a facut ca practici sedimentate in anii regimului comunist sa se perpetueze in diferite forme si dupa 1989, iar pe de alta parte arbitrariul si managementul defectuos ori de-a dreptul rau intentionat sa-si faca loc cu usurinta in viata profesionala. 
Se sustine asadar ca etica profesiilor juridice ar insemna stiinta dobandirii unui comportament moral de catre reprezentantii acestor profesii, care presupune ca acestia sa cunoasca si sa faca binele si sa evite totodata raul.
3. Care este rolul eticii profesiilor juridice?
Rolul eticii profesiilor juridice acela de ,,formator al constiintei profesionale, de slujire a adevarului fara a te sluji de el si, astfel, de evitare pe plan subiectiv a oricarei disonante dintre performantele si aspiratiile profesionale si realitatea concreta pe care o slujeste." 
Se apreciaza ca doar prin cultivarea valorilor eticii profesionale se poate ajunge la promovarea in solutiile adoptate de organele judiciare a principiilor ce stau la baza stiintei dreptului.
Pe langa asta, etica profesiilor juridice contribuie totodata la intarirea prestigiului jusitiei, asigurand astfel eficienta statului de drept. Ordinea de drept in societate va fi instituita doar atunci cand nimeni nu va fi deasupra legii (in fata careia toti trebuie sa fim egali) si doar atunci cand distribuirea justitiei va fi facuta intr-un mod integru si corect.
Etica profesiilor juridice, de asemenea, mai are rolul de a asigura o egalitate reala a tutror in fata legii, deoarece ,,deontologia sustine nevoia constitutionala a unei justitii egale pentru toti, nimeni nefiind deasupra legii care, in calitate de autoritate a justitiei in societate, se realizeaza prin autoritatea etica a judecatorului, aceea de a fi in afara influentelor politice, sociale, familiale si, mai presus de toate, incoruptibil." 
Etica profesiilor juridice are o contributie si in ceea ce tine de inlaturarea conduitelor lipsite de etica, inradacinate in cultura profesionala din nestiinta, ceea ce contribuie in final la eradicarea coruptiei.

Fisiere în arhivă (1):

 Dreptul tratatelor internationale.docx

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

Carti
o A. Aman, Logica judecatoreasca sau Tratat de argumente legale urmata de logica constiintei, Ed. Sim Art, Craiova, 2007;
o Christine Le Bihan, Marile probleme ale eticii, Ed. Institutul European, 1999;
o Cristinel Ghigheci, Etica profesiilor juridice, Bucuresti, 2017;
o I. Copoeru, N. Szabo, Societatea romaneasca post-totalitara: resemnificarea autonomiei individuale si a practicilor morale in profesii, in Dileme morale si autonomie in contextul democratizarii si al integrarii europene, de I. Copoeru, N. Szabo (coordonatori), Ed. Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2007;
o Pierre Lambert, Secret professionnel, Bruylant, 2005;
o E. Poenaru, C. Murzea, Profesiile juridice liberale, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2009;
o Gh. Scripcaru, V. Ciuca s.a., Deontologie judiciara. Sylabus, Ed. Sedcom Libris, Iasi, 2009;
Articole
o M. Niculeasa, Anticristii juridici ai zilelor noastre sau despre cele doua relatii ce ne tulbura vietile profesionale: relatia dintre avocat si client din perspectiva ilicitului, respectiv relatia dintre dependent si independent in activitatea avocatului din perspectiva ilicitului fiscal, articol pubicat pe site-ul www.universuljuridic.ro , ultima vizualizare la 20.06.2017.
o M. Niculeasa, Scolastica lui Aristotel si Metoda lui Descartes puse in slujba deslusirii naturii avocatului: aparator sau profesionist al avocaturii?, articol publicat on-line pe site-ul www.juridice.ro , ultima vizualizare la 18.06.2017;
o PROIECT Recomandarile Consiliului Barourilor si al Societatilor de Drept din Europa (CCBE) privind protejarea confidentialitatii clientilor in contextul activitatilor de supraveghere.
o A 14-a conferinta a avocatilor europeni. Avocatul - subiect de ancheta a autoritatilor de urmarire penala; raspunderea penala si urmarirea penala a avocatilor, Berlin. 7 noiembrie 2014, Berliber Anwaltsverein e.V.
o In A. Szabo, Interferentele libertatii de exprimare a avocatului cu secretul profesional in practica Curtii Europene a Drepturilor Omului, articol publicat pe site-ul www.juridice.ro , ultima vizualizare 19.06.2017.
o http://avdumitru.ro/avocatul-mai-mult-decat-necesar-intr-o-societate-disfunctionala/ ultima vizualizare la 17.06.2017.
o https://www.juridice.ro/412912/aspectele-specifice-libertatii-de-exprimare-a-avocatilor-la-nivel-institutional-si-la-nivel-individual.html, ultima vizualizare la 18.06.2017;
o https://www.juridice.ro/429896/unele-aspecte-actuale-in-practica-profesiei-de-avocat-privind-protectia-secretul-profesional-al-avocatului.html vizualizat la data de 20.06.2017;