Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor

Cuprins licență Cum descarc?

CAPITOLUL I. NOTIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND DREPTURILE SI LIBERTATILE PUBLICE 3
1.1 Evolutia problematicii drepturilor omului 3
1.2 Notiunea de drepturi si libertati publice. Clasificarea drepturilor si libertatilor publice 9
1.3 Notiunea de indatoriri fundamentale ale cetatenilor 11
CAPITOLUL II. DREPTURILE, LIBERTATILE SI INDATORIRILE FUNDAMENTALE CETATENESTI 13
2.1 Drepturile social -  economice si culturale 14
2.2 Drepturile politice si social -  politice 22
2.3 Inviolabilitatile 27
2.4 Drepturi -  garantii 33
2.5 Indatoririle fundamentale ale cetatenilor 36
CAPITOLUL III. PRACTICA JUDICIARA 37
CONCLUZII 46
BIBLIOGRAFIE 47

Extras din licență Cum descarc?

CAPITOLUL I. NOTIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND DREPTURILE SI LIBERTATILE PUBLICE
1.1 Evolutia problematicii drepturilor omului
Dezvoltarea problematicii drepturilor si libertatilor civice este, pe de-o parte, o consecinta fireasca a extinderii rolului statului si a evolutiei sale in epoca contemporana, iar pe de alta parte, rezultatul revendicarilor social -  economice si politice ale paturilor sociale defavorizate.
La finele secolului al XVIII-lea si in secolul al XIX-lea, sub influenta Declaratiei Omului si Cetateanului din 1789, s-a pus accentual aproape exclusive pe drepturile civile si politice: egalitatea, libertatea de opinie, si gandire, libertatea credintelor religioase, dreptul la rezistenta impotriva represiunii, dreptul la vot, de intrunire, de asociere, dreptul de proprietate particular etc. Practic, problema drepturilor economice si sociale a imbracat doar forma revendicarilor.
In aceasta etapa, drepturile si libertatile publice, au fost institutionalizate, initial in declaratii si, ulterior, chiar in continutul constitutiilor scrise, fiind astfel garantate de stat.
Continutul drepturilor si libertatilor publice nu au avut o intindere foarte marte, nici drepturile propriu -  zise nu au fost in numar ridicat . Esenta drepturilor marca ascensiunea socio-politica a burgheziei interesata in inlaturarea formelor de dependenta personala caracteristice feudalismului, a inegalitati juridice intre oameni si in crearea unor parghii politice (sistemul electoral, forme de reprezentare nationala etc.) care sa ii permita accesul la putere in detrimental nobilimii feudale conservatoire.
Conceptiile burgheziei cu privire la drepturile omului au avut drept punct de pornire ,,proclamarea egalitatii si libertatii persoanei si revendicarea de a se reglementa prin lege drepturile si libertatile cetatenesti, de a stabili, astfel, un nou statut politico -  juridic al persoanei" . 
Incepand cu ceea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea, in Europa se manifesta o miscare social tot mai larga pentru emancipare economic a unor paturi ale societatii defavorizate. Aceasta miscare progresista pentru emancipare este sprijinita ideologic de cele doua Internationale Socialiste. Sub presiunea miscarilor muncitoresti, guvernantii din tot mai multe state incep sa faca concesii economice si sociale clasei muncitoare sub forma acceptarii revendicarilor sindicale ale acestora. Un important rol in acest sens l-au avut sindicatele din Anglia, Germania, Franta, precum si unele partide politice cum au fost, de exemplu, Partidul Laburist din Marea Britanie, partidele socialiste ori social -  democrate din Franta, Germania, Italia si din alte state europene. O tendinta similar este intalnita si in Statele Unite ale Americii.
Concesiile socio -  economice ale guvernantilor facute muncitorimii organizate in sindicate puternice, ca si paturilor taranesti, sunt legate si de preocuparea guvernantilor de a isi asigura suportul uman in tot mai desele razboaie prilejuite de impartirea sferelor de influenta fie in Europa, fie pe alte continente.
Dupa primul razboi mondial, sub influenta progresului economic si a diversificarii geneale a activitatilor economice (de stat si particulare), dar si ca o rasplata nationala oferita combatantilor supravietuitori ai primei conflagratii mondiale si a recunoasterii aspiratiilor acestora la o stare materiala mai ridicata, in diferite constitutii sunt proclamate anumite drepturi economic -  sociale, precum: dreptul la munca, la salarizare corespunzatoare, la concediu, la securitatea muncii, la egalitatea social, libertatea si asocierea sindicala, dreptul la greva, dreptul la pensie etc. In acest fel, democratiei politice i s-au asociat democratia economica si democratia sociala .
Dupa incheierea celei de-a doua conflagratii mondiale s-a pus accentul pe drepturile economice si sociale. Indeosebi in doctrina constitutionala marxista s-a insistat foarte multe pe importanta covarsitoare a drepturilor cetatenesti. Aceasta conceptie -  justa in esenta sa -  a fost sustinuta de numerosi politologi, juristi, diplomati, oameni politici occidentali .
Din pacate, asa cum se stie, enuntul socialist al primatului drepturilor sociale -  economice, in statele de ,,democratie populara" nu a trecut prea departe de valoarea unei declaratii solemne dar negarantata .
In ultimele decenii se contureaza noi drepturi -  ,,asa numite drepturi de generatia a III-a: dreptul natiunilor sau popoarelor la autodeterminare, dreptul poporului de exploatare a bogatiilor natural, dreptul la mediu, dreptul la nediscriminare rasiala ori religioasa, dreptul la viata, dreptul la pace, dreptul la educatie, drepturile specific tinerilor, copiilor, persoanelor defavorizate, dreptul cetatenilor apartinand unei minoritati nationale la forme de dezvoltare si afirmare a personalitatii din perspective culturii si traditiilor culturale, inclusive a limbii materne in cadrul legal al statului in care locuiesc si convietuiesc alaturi de populatia majoritara" .

Fisiere în arhivă (1):

 Drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor.doc

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

A. Legislatie:
-  Codul Calimach, ed. Critica, Editura Academiei, Bucuresti, 1958
-  Conventia Europeana a Drepturilor Omului
-  Declaratia Universala a Drepturilor Omului adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 10 decembrie 1948
-  Constitutia Romaniei, publicata in M.Of nr. 233 din 21 noiembrie 1991
B. Literatura de specialitate
1. Andreescu M., Drept constitutional. Teoria generala si institutii constitutionale. Jurisprudenta constitutionala, Editia 3, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2018
2. Barsan C., Conventia europeana a drepturilor omului. Comentariu pe articole, Ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2010
3. Belis V., Tratat de medicina legala, volumul I, Editura Medicala, Bucuresti 1995
4. Boroi Al., Infractiuni contra vietii, Editura All Beck, Bucuresti 1999
5. Boroi G., Carla A. Anghelescu, Bogdan Nazat, op.cit., Ed. Hamangiu, 2013
6. Boroi G., Institutii de drept civil in reglementarea Noului Cod civil, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2012
7. Buneci P., Noul Cod de procedura penala. Note. Corelatii. Explicatii, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2014
8. Casian C., A.M. Vlasceanu, Drept social european, Ed. C.h.Beck, Bucuresti, 2012
9. Chirica R., Conventia europeana a drepturilor omului. Comentarii si explicatii, Ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2008
10. Deaconu St., Drept constitutional, editia 2, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2013
11. Deleanu I., Institutii si proceduri constitutionale in dreptul roman si in dreptul comparat, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2006
12. Draganu T., Drept constitutional si intitutii politice, vol. I, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998
13. G.Gilder, Wealth and poverty,Basic Books, Inc. Publishers, New York, 1981
14. Gutan Selejan B., Romania si articolul 3 al CEDO in jurisprudenta recenta a Curtii Europene a Drepturilor Omului, in Analele U.V.T ale Universitatii ,,Lucian Blaga" din Sibiu, nr. 1/2008
15. Ionescu C., Dezvoltarea constitutionala a Romaniei. Acte si documente. 1741 -  1991, Editura Monitorul Oficial, Bucuresti, 2000
16. Ionescu C., Tratat de drept constitutional contemporan, Editia 2, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2008
17. Ionescu C., Unele consideratii pe marginea dreptului la aparare consacrat in art. 24 din Constitutia Romaniei, republicata, in Revista Dreptul nr. 5/2016
18. Les I., Tratat de drept procesual civil, vol. I., Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2014
19. Mowbray A., The composition and operation of the New European Court of Human Rights, in Public Law, 1999
20. Muraru I., Drept constitutional si institutii politice, volumul I, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2016
...