Drepturile minorităților în România și în Uniunea Europeană

Cuprins licență

Motivatia alegerii temei
CAPITOLUL 1.Consideratii introductive privind dreptul minoritatilor la nivel intern si international
1.1. Aspecte privind aparitia conceptului de drepturi ale omului. Origini si evolutie
1.2. Notiunea de minoritate. Concept si caracteristici
1.3. Repere istorice privind situatia minoritatilor in Europa
1.3.1. Afirmarea principiului autodeterminarii in perioada interbelica
1.3.2. Situatia minoritatilor in anii 1918-1940
1.3.3. Dreptul la autodeterminare in perioada postbelica
CAPITOLUL 2. Situatia juridica a minoritatilor in dreptul international
2.1. Institutii internationale responsabile pentru protectia minoritatilor
2.2. Statutul minoritatilor in Uniunea Europeana
2.2.1. Diversitatea lingvistica si etnica a Europei
2.2.2. Exemple pozitive de acomodare a diversitatii in statele Uniunii Europene
2.3. Politici privind drepturile minoritatilor in Europa Centrala si de Est
2.3.1. Definirea minoritatilor nationale in Europa Centrala si de Est
2.3.2. Sistemele electorale si reprezentarea politica in administratia publica centrala si locala
2.3.3. Gradul de descentralizare
2.3.4. Politici lingvistice
2.3.5. Politici educationale
2.3.6.Politici privind cetatenia
CAPITOLUL 3. Discriminarea minoritatilor la nivelul Uniunii Europene
3.1. Cazuri de insucces in abordarea diversitatii in Uniunea Europeana
3.2. Considerente actuale privind criza imigrantilor in Europa
3.2.1. Revoltele imigrantilor din fostele colonii franceze
3.2.2. Criza imigrantilor sirieni din Europa
3.3. Programe de combatere a discriminarii etnice la nivelul statelor europene
CAPITOLUL 4. Studiu de caz. Statutul juridic al minoritatilor din Romania 
4.1. Precizari preliminare
4.2. Structura etnica a populatiei 
4.3. Situatia speciala a unor minoritati nationale in legislatia romana intre 1918 si 1991
4.3.1. Situatia speciala a etnicilor germani in istoria legislatiei privind minoritatile nationale
4.3.2. Situatia speciala a evreilor in istoria legislatiei privind minoritatile nationale
4.3.3. Situatia speciala a maghiarilor in istoria legislatiei privind minoritatile nationale
4.3.4. Situatia speciala a rromilor in istoria legislatiei privind minoritatile nationale
4.4. Reglementari de drept intern privind drepturile minoritatilor nationale
4.4.1. Interdictia discriminarii
4.4.2. Dreptul la utilizarea limbii materne
4.4.3. Dreptul la reprezentare in Parlament
4.5. Institutii cu responsabilitati in gestionarea problemei minoritatilor
4.6. Cazuri solutionate de Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii
Consideratii finale
Bibliografie

Extras din licență

Motivatia alegerii temei
In contextul actual al globalizarii si, in particular, al unei Europe in formare ca o mare familie, excluziunea sociala este un subiect de mare importanta. Confruntat cu noi si noi variante ale unui celalalt - strain sau anormal sau doar diferit - care cere drepturi egale cu ale noastre, individul din lumea postmoderna este pus tot mai des in situatii in care se simte nevoit sa apere un teritoriu simbolic ce pana de curand ii apartinea. Felul in care ii privim pe acesti ceilalti sta la radacina actiunilor pe care le vom intreprinde in ceea ce-i priveste. Iar ochelarii prin care privim depind in mare masura de felul in care ne-a modelat societatea in care ne-am format. 
Prejudecatile fata de diversitate/alteritate sunt adanc inradacinate in societatea romaneasca. Sondajele de opinie si alte cercetari arata clar aceasta stare de fapt. Daca acceptam ca prejudecata este o opinie fara judecata, atunci singura cale de a combate prejudecatile este de a initia acel proces de judecata care pare sa lipseasca cu desavarsire in prezent. Nu putem insa judeca fara cunoastere si din aceasta cauza avem nevoie de informatii pertinente si usor accesibile. Diversitatea/alteritatea pare sa fie la moda, se vorbeste mult despre aspecte ale diversitatii, exista nenumarate initiative, preocupari axate in jurul problematicii diversitatii etnice, culturale, lingvistice sau religioase in Romania. Rezultatele acestor initiative, o cantitate semnificativa de informatii, exista stocate si sunt mai mult sau mai putin, pe o perioada mai lunga sau mai scurta mediatizate. 
Aceasta analiza urmareste felul in care minoritatile etnice sunt privite in Uniunea Europeana si in Romania, propunandu-si sa cerceteze specificul societatii europene si romanesti in ceea ce priveste nivelul sau de toleranta, credintele, prejudecatile, stereotipurile si atitudinile membrilor sai in raport cu diferitele grupuri minoritare sau cu risc de discriminare. Liantul care se stabileste intre atitudini si conduite sociale este cvasigeneral acceptat de comunitatea specialistilor in domeniu, cu mentiunea ca aceasta relatie nu este simpla, de tip mono-cauzal, ci mediata de o multitudine de factori. Astfel, este prioritar sa identificam care sunt stereotipurile si credintele ce modeleaza comportamentele indivizilor in relatie cu diferitele grupuri sociale. 
Credintele indivizilor si stereotipurile pozitive sau negative joaca un rol important in constructia atitudinilor si a actiunilor discriminatorii ce apar in spatiul social. Credintele si stereotipurile faciliteaza interpretarea realitatii sociale, avand, in primul rand, o valoare functionala. Totusi, in situatii de criza sau in situatii de dezechilibru a raporturilor de putere intre indivizii/grupurile implicate, credintele si stereotipurile pot avea implicatii negative, conducand la reducerea egalitatii de sanse, respectiv la aparitia actelor de discriminare. De altfel, teoria identitatii sociale introduce distinctia intre ingroup si outgroup, respectiv intre grupul de apartenenta si grupul reprezentat de ,,ceilalti". Acest proces de stereotipizare poate avea efecte negative din perspectiva faptului ca indivizii manifesta tendinta de a favoriza propriul grup, in defavoarea celorlalti. 
De fapt, ,,stereotipizarea reprezinta operatia cognitiva care sta la baza tratamentului discriminatoriu in cele mai multe cazuri." Mecanismul psihologic care se asociaza acestui proces este acela de omogenizare a outgroupului ceea ce se refera la tendinta indivizilor de a-i percepe pe membrii propriului grup mai putin asemanatori intre ei decat sunt perceputi membrii outgroup-ului. Mai mult decat atat, teoreticienii sunt preocupati de asa-numitul pericol al stereotipizarii (en. stereotype threat) care se refera tocmai la impactul pe care stereotipurile si prejudecatile il pot avea asupra realitatii. Cercetari psihosociologice au evidentiat faptul ca performantele subiectilor stereotipizati scad in cazul in care stereotipurile negative sunt activate, ceea ce conduce la instalarea unei situatii de presiune sociala. 
Specialistii au identificat existenta unei ierarhii la nivel cognitiv care face ca stereotipurile dominante sa fie activate, iar cele mai putin dominante sa fie inhibate. Aceasta ierarhie conduce, practic, la utilizarea unei imagini mentale (construct mental, dupa cum se exprima W. Lippman) ,,constituita din elemente ale stereotipurilor activate, structura sa fiind determinata de intensitatea diferitelor stereotipuri implicate." De aceea, ne propunem, in cele ce urmeaza, investigarea celor mai importante stereotipuri si credinte care se identifica la nivelul mentalului colectiv in Europa si in Romania, pentru o mai buna intelegere a mecanismelor explicative ale fenomenului discriminarii, punand acent pe discriminarea etnica.

Fisiere în arhivă (1):

 Drepturile minoritatilor in Romania si in Uniunea Europeana.doc

Imagini din acest licență

Bibliografie

A. Tratate, cursuri, monografii, articole de specialitate:
1. Radu Baltasiu (coord.), Ovidiana Bulumac (coord.), Studii Sociologice, Volumul I, Colectia Studii Sociologice, Editura Etnologica, Bucuresti, 2015.
2. Radu Baltasiu, Slabirea comunitatii romanesti din Harghita si Covasna. Bucuresti: Ed. Etnologica, 2013.
3. Florian Bieber, Governing Post-War Bosnia-Herzegovina in Kinga Gil (ed.), Minority Governance in Europe, Budapest: LGI, 2003.
4. G. V. Bodenhausen, Stereotypic biases in social decision making and memory: Testing process models of stereotype use. Journal of Personality and Social Psychology, 1988.
5. Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturala, Politici privind minoritatile etnice in Europa, 2003.
6. Radu Chirita, Anca Sandescu, Analiza actelor normative privind drepturile minoritatilor nationale in Romania, in Monica Caluser, Regimul drepturilor minoritatilor in Europa Centrala si de Est, Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturala, Cluj -  Napoca 2008.
7. D. Crowe, A History of Gypsies of Eastern Europe and Russia, St. Martin's Griffin, New York, 1999.
8. Marcela Dilion, Maria Bulgaru, Asistenta sociala a persoanelor refugiate, Chisinau, Ed. Lyceum, 2005.
9. Salat Levente, Politici de Integrare a Minoritatilor nationale din Romania, Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturala, Cluj -  Napoca 2008.
10. Patricia W.Linville, Gregory W.Fischer, Peter Salovey, Journal of Personality and Social Psychology. Perceived distributions of the characteristics of in-group and out-group members: Empirical evidence and a computer simulation., Vol 57(2), Aug 1989.
11. M. Mandache, M. Matache, C. Mihalache si M. Motreanu, Protectia legala impotriva discriminarii si politicile publice fata de romi, Editura ECA, Bucuresti, 2007.
12. Dumitru Mazilu, Drepturile omului, Editia a III-a, Bucuresti, Ed: Editura Lumina Lex, 2006.
13. Marian Mihaila, Protectia juridica a drepturilor omului, editia a II-a. Resita: Ed. Eftimie, 2007.
14. Ljubomir Mikic, National Minorities in Croatia: Status of National Minorities, Legal In struments and Institutions, lucrare prezentata la Conferinta Legal Instruments on the Status of National Minorities in South East Europe, Cluj-Napoca, 17-19 Octombrie 2007.
15. Ciprian Necula, Combaterea discriminarii, Bucuresti, Ed. Ars-Decendi, 2004. 
16. Gaetano Pentassuglia, Minorities in International Law, Strasbourg Cedex, Council of Europe Publishing House, 2002.
17. Tatjana Petrusevska, Legal Instruments on the Status of National Minorities in the Republic of Macedonia, lucrare prezentata la Conferinta Legal Instruments on the Status of National Minorities in South East Europe, Cluj-Napoca, 17-19 Octombrie 2007.
18. Nicolae Popa, Teoria generala a dreptului, editia a VII-a. Bucuresti, Ed. All Beck, 2002.
19. Monica Robotin, Levent Salat, (eds.): A New Balance: Democracy and Minorities in Post-Communist Europe, Budapest: LGI, 2003.
20. Aleksandra Sanjevic, National Minorities in Serbia and National Councils as Institutions of Minority Autonomy, lucrare prezentata la Conferinta Legal Instruments on the Status of National Minorities in South East Europe, Cluj-Napoca, 17-19 Octombrie 2007.
21. D.R. Schaefer, Developmental Psychology, 1989.
22. B.Seibt, J.Forster, Stereotype threat and performance: how self-stereotypes influence processing by inducing regulatory foci, J Pers Soc Psychol. 2004 Jul;87(1).
23. Ovidiu Solomon, Drepturile minoritatilor in Romania si in UE, Etnosfera, nr 2/2014.
24. V. Tismaneanu, D. Dobrincu, C. Vasile, Raport Final al Comisiei prezidentiale pentru analiza dictaturii comuniste din Romania, Editura Humanitas, Bucuresti, 2007.
25. Katerina Velichkova, Magdalena Kouneva, National Minorities in Bulgaria: Status of National Minorities, Legal Instruments, Institutions -  An Overview, manuscris nepublicat.
...