Drepturile si Indatoririle Parintesti

Cuprins licenta Cum descarc?

o INTRODUCERE 
o CAPITOLUL I DREPTURILE SI INDATORIRILE PARINTILOR CU 
PRIVIRE LA PERSOANA COPILULUI MINOR 
SECTIUNEA I DREPTUL SI INDATORIREA PARINTILOR DE 
A INGRIJI SANATATEA SI DEZVOLTAREA 
FIZICA A COPILULUI MINOR
SECTIUNEA II DREPTUL SI INDATORIREA PARINTILOR DE 
A INGRIJI DE EDUCAREA, INVATATURA SI 
PREGATIREA PROFESIONALA A COPILULUI 
MINOR
SECTIUNEA III DREPTUL SI INDATORIREA PARINTILOR DE 
A INDRUMA SI SUPRAVEGHEA PE COPILUL 
MINOR
SECTIUNEA IV INDATORIREA PARINTILOR DE A 
INTRETINE COPILUL MINOR
SECTIUNEA V ALTE DREPTURI SI INDATORIRI CU PRIVIRE
LA PERSOANA COPILULUI MINOR
o CAPITOLUL II DREPTURI SI INDATORIRI CU PRIVIRE LA BUNURILE 
COPILULUI MINOR
SECTIUNEA I DREPTUL SI INDATORIREA PARINTILOR DE A 
ADMINISTRA BUNURILE COPILULUI MINOR 
SECTIUNEA II DREPTUL SI INDATORIREA PARINTILOR DE 
A-L REPREZENTA PE MINOR IN ACTELE 
CIVILE SAU DE A-I INCUVIINTA ACTELE 
JURIDICE
o CAPITOLUL III EXERCITAREA DREPTURILOR SI INDATORIRILOR 
PARINTESTI 
SECTIUNEA I EXERCITAREA OCROTIRII PARINTESTI DE 
CATRE AMBII PARINTI
SECTIUNEA II EXERCITAREA OCROTIRII PARINTESTI DE 
CATRE UN SINGUR PARINTE
1. MOARTEA UNUIA DINTRE PARINTI
2. DECADEREA UNUI PARINTE DIN DREPTURILE PARINTESTI
3. PUNEREA SUB INTERDICTIE A UNUIA DINTRE PARINTI
4. NEPUTINTA DIN ORICE IMPREJURARE A UNUIA DINTRE PARINTI DE A-SI MANIFESTA DORINTA
SECTIUNEA III SITUATII SPECIALE PRIVIND EXERCITAREA 
OCROTIRII PARINTESTI
o CAPITOLUL IV CONCLUZII SI PROPUNERI DE LEGE FERENDA
o BIBLIOGRAFIE
o CUPRINS


Extras din licenta Cum descarc?

INTRODUCERE
Familia este o forma de relatii sociale dintre oamenii legati intre ei prin casatorie sau rudenie.1
Definirea exacta a notiunii de familie comporta dificultati determinate, pe de o parte, de faptul ca acest fenomen social, familia, constituie obiect de cercetare pentru multiple stiinte ca : sociologia, dreptul, psihologia, medicina, stiintele istorice etc., fiecare incercand sa surprinda aspectele caracteristice din propriul unghi de vedere, iar pe de alta parte, fiindca insusi legiuitorul nu este consecvent dand acceptiuni diferite acestei notiuni.2
In doctrina3 se vorbeste de familie ca de o realitate sociala, prin ea realizandu-se o comunitate de viata intre soti, intre parinti si copii, precum si uneori intre alte rude. Familia este si o realitate biologica, in sensul ca in cadrul ei se realizeaza procreatia prin unirea biologica dintre barbat si femeie si, in fine, familia este si o realitate juridica, pentru ca, prin norme juridice, se reglementeaza cele mai importante relatii din cadrul acesteia.4
Legiuitorul nu da, in nici o reglementare, o definire generala a notiunii de familie. Din studierea diferitelor categorii de reglementari se constata ca notiunii de familie i se atribuie un inteles restrans, in sensul ca familia ii cuprinde pe soti si pe copiii lor minori, cat si un inteles larg, atunci cand parintilor si copiilor lor minori li se alatura si alte categorii de persoane. Cel mai adesea legiuitorul vizeaza intelesul restrans al notiunii de familie. 
Deci, din familie fac parte sotii, parintii si copiii, precum si, uneori, alte persone, intre care exista relatii de rudenie. De asemenea si sotii singuri, fara copii, formeaza o familie.6
Relatiile de familie au un caracter complex, implicand atat legaturi de natura afectiva, cu carcter nepatrimonial, dar si unele relatii patrimoniale.1
De asemenea, in dreptul roman cuvantul "familie" avea mai multe acceptiuni, respectiv fie totalitatea sclavilor aflati in proprietatea cuiva, fie un grup de persoane aflate sub aceeasi putere, fie totalitatea bunurilor si persoanelor aflate sub puterea lui pater familias.2
In cadrul relatiilor de familie o importanta deosebita o au legaturile dintre parinti si copii. Din acest motiv, tema copilului si a copilariei, temeiul protectiei speciale de care trebuie sa se bucure copiii, criteriile si limitele interventiei institutionale pentru a fi protejat copilul si drepturile sale, natura relatiilor dintre adult si copil, legitimarea "dreptului natural al parintilor" de a-si exercita autoritatea asupra copilului, delicata si totodata complexa, este una din preferatele stiintelor socio-umane(intre care se numara si dreptul familiei).
Controversele nu lipsesc, insa toata lumea admite ca intelegerea copilului sau cel putin disponibilitatea de a-l intelege, nu poate fi detasata de contextul concret al unei societati date, de practicile si traditia cresterii copiilor, de normele si valorile atasate acestui proces, de politicile sociale, de cadrul normative si institutiile cu atributii specifice implicate3. Protectia acordata copilului trebuie exercitata in mod constient, nu instinctiv4.
Ulpian afirma ca: "de aici deriva uniunea dintre barbat si femeie pe care o numim casatorie, zamislirea copiilor, educatia; vedem ca si animalele, chiar si cele salbatice sunt socotite a avea experienta acestui drept"(se referea la ocrotirea urmasilor). Deci, de timpuriu au aparut reguli in scopul apararii copilului chiar mai inainte de a fi nascut, iar dupa aceea in scopul dezvoltarii lui optime, in concordanta cu preceptele respectivei societati. 
In dreptul roman pater avea in familia patriarhala care se exercita asupra persoanelor libere(liberi), care faceau parte din familia lui, respectiv asupra descendentilor sai, copii, adica fii, fiice, nepoti etc., toti desemnati prin termenul "filii familiae"(fii de familie) indiferent daca erau baieti sau fete, daca erau nascuti in familie(natura) sau daca au devenit membri ai familiei printr-un act juridic civil, ca de exemplu
o adoptiune sau o casatorie1. Aceasta putere s-a numit la inceput "manus". Puterea parinteasca, patria potestas, reda bine continutul exorbitant al facultatilor pe care le are pater.2
Puterea parinteasca, ca institutie a dreptului roman, pentru a fi inteleasa pe deplin, trebuie privita in dinamica sa. Astfel, daca la inceput aceasta parea de neschimbat, treptat conditiile vietii sociale i-au impus schimbari in sensul unor limitari si restrangeri successive ce au transformat-o dintr-o putere nelimitata ce culmina cu ius vitae necisque, intr-o putere limitata si rezonabila.3
Puterea lui pater familias, patria potestas nu era o putere ca cea pe care o are un tata asupra copiilor sai, nu era o putere exercitata in interesul copiilor, ci in cel al persoanei sui iuris.


Fisiere in arhiva (1):

  • Drepturile si Indatoririle Parintesti.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!