Cuprins
- Argument
- Capitolul I. Didactica informațională.
- I. 1. Psihologia informațională
- I. 2. Didactica informațională
- Capitolul II. Metode ale didacticii informaționale
- II. 1. Instruirea asistată de calculator
- II. 2. Aplicarea principiilor inteligenței artificiale în educație.
- II. 3. Utilizarea sistemelor expert
- II. 4. Educația la distanță - E-learning
- II. 5. Metode de e-learning
- II. 5. 1. Conceptul de „software” în educație.
- II. 5. 2. E-Books
- II. 5. 3. Programe pentru calculator de tip enciclopedie
- II. 5. 4. Tutoriale video
- II. 6. Explicarea nevoii de software educațional
- II. 7. Site-uri pentru e-learning
- II. 7. 1. Wikipedia, enciclopedia liberă la care poate contribui oricine
- II. 7. 2. Lynda.com
- II. 7. 3. Software românesc pentru e-learning în școli: AEL
- Capitolul III. Avantajele și limitele E-learning-ului
- Concluzii
- Bibliografie
Extras din licență
Argument
Vin în fața dumneavoastră cu această lucrare fiindcă prin ea am încercat să studiez mai multe aspecte, printre care pot enumera:
- Necesitatea de software educațional pe plan mondial - în general - și în România - în particular.
- Tipurile de produse software educaționale existente: site-uri, enciclopedii, e-books etc.
- Vom particulariza puțin, și vom studia două site-uri internaționale, care sunt menite să ajute în procesul de e-learning, dar vom privi și spre piața românească de software, deoarece se mișcă ceva în domeniul e-elarning-ului.
- În final, vom trage împreună câteva concluzii referitoare la e-learning.
Personal, cred că România este o pepinieră de minți luminate, capabile să creeze, să dezvolte, să susțină și să întrețină metode de e-learning. Bineînțeles, nimeni nu s-a născut învățat, de aceea, mințile luminate despre care vorbeam adineaori au nevoie de educație, modelare și îndrumare.
Tocmai aici intervine personalul didactic. El are un rol deosebit de important în schimbarea mentalității atât în familie(prin educarea tinerelor vlăstare ale societății), cât și în plan macrosocial - privind societatea în ansamblul ei.
Adevărul e că societatea noastră se îndreaptă spre un viitor sumbru, dar asta se poate corecta. Se poate corecta prin educație, oferită de un personal specializat, care să îndrume gândirea oamenilor spre calea corectă. Se poate corecta prin eforturi comune, depuse atât de tânăra generație, cȃt și de părinții tinerilor și de cadrele didactice.
E-learning este o metodă modernă de învățare, dar care este înțeleasă greșit de populație, indiferent de pătura socială.
Prin e-learning se poate oferi acces la o cantitate foarte mare de informație, tuturor celor interesați să asimileze informațiile necesare. Însă acest proces de asimilare nu este parcurs de un mare număr de oameni. Efectul este produs datorită faptului că în școli a prins rădăcini conceptul „copy-paste”. Este absolut necesar să fie corectată această carență...
Este de la sine înțeles că e-learning-ul are avantaje și dezavantaje. Însă despre toate aceste lucruri, dar și despre multe altele, voi vorbi pe parcursul acestei lucrări, intitulate „Limite și avantaje în învățarea cu ajutorul internetului prin metoda e-learning”.
Așa cum am spus, cantitatea de informație este uriașă, de aceea s-a clasificat informația în nivele de complexitate, iar metodele de expunere a informațiilor se bazează pe aceste nivele.
În epoca în care trăim, calculatorul a pătruns cam peste tot. Aproape în fiecare casă se găsește un calculator. Dar haideți să privim statistica în ceea ce privește firmele, fiindcă ele rulează capital mult mai mult decât o singură persoană.
În România, dotarea cu computere a firmelor se apropie de nivelul atins în Uniunea Europeană, dar procentul celor care au conexiune la internet este sensibil mai mic decât cel înregistrat la nivel european. Aceasta este una dintre concluziile studiului realizat de Consiliul Național al întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) în lunile aprilie-mai 2005 pe un eșantion de 1.399 de IMM-uri (micro, mici și mijlocii) ce activează în întreaga economie, din toate cele opt regiuni de dezvoltare ale țării.
Studiul dat publicității arată că 81,90% dintre firmele autohtone au în dotare computere, 64,16% accesează internetul iar 56,51% utilizează e-mail-ul. Circa 27,97% dintre IMM-uri dețin site-uri proprii si 7,51% din întreprinderi recurg la vânzările/cumpărăturile on-line. Totuși, un procent destul de ridicat de IMM-uri (15,52%) nu dețin computere/site propriu și nu utilizează internetul, e-mail-ul și vânzările/cumpărăturile on-line, în vreme ce 0,79% dintre firme folosesc alte componente IT, cum ar fi telefonia VoIP, programe de proiectare asistată sau intranetul.
Un sondaj asemănător, realizat la nivel european pe 7.662 de IMM-uri, a evidențiat că 85,3% dintre microfirme, 91% din firmele mici și 95% dintre firmele mijlocii au în dotare computere. De asemenea, 73% dintre microîntreprinderile investigate au conexiune la internet, comparativ cu numai 54,59% dintre microfirmele românești. E-mail-ul este folosit de aproximativ 68% dintre microfirmele europene și de 53,11% din cele românești
Conform unui raport realizat de PricewaterhouseCoopers, rata creșterii numărului de utilizatori de internet din România este de un milion pe an. În 2010, 9,5 milioane de români vor accesa, conform raportului, internetul.
Rețeaua Internet este utilizată tot mai frecvent pentru obținerea de informații pentru vacanțe și călătorii și pentru achiziționarea aranjamentelor de călătorie.
Termen aproape necunoscut publicului larg în urmă cu mai puțin de un deceniu, Internet a devenit astăzi una dintre principalele modalități de comunicare și de informare a lumii moderne. Numărul de utilizatori ai rețelei Internet se apropie de stabilizare în țările dezvoltate și crește într-un ritm susținut în țările în curs de dezvoltare. În țările dezvoltate ale lumii orice persoană educată folosește în mod curent rețeaua Internet pentru a obține informații, în legătură cu cele mai diverse domenii.
Așadar, există infrastructura necesară... Acum haideți să mergem mai departe și să vedem cât de des utilizează oamenii internetul. Am ieșit în stradă, și am pus mai multe întrebări trecătorilor. Am ales să le clasific răspunsurile în funcție de grupele de vârstă. Astfel, avem grupe de vârstă cuprinse între 12 - 16 ani, 18 - 22, 22 - 30, 30 - 35 și peste 35 de ani.
Bibliografie
- Site-ul „Wikipedia”:
o http://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia
o http://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Env%C4%83%C5%A3are_mixt%C4%83#Blended_Learning_systems_and_Projects
- Site-ul „Lynda.com”:
o http://www.lynda.com/
o http://blog.radupopescu.ro/2010/02/22/de-unde-putem-invata-lynda-com/
- AEL:
o http://advancedelearning.com/index.php/articles/pressrel/312
- Tehnologie informațională computerizata
o Editura Universitatii „Aurel Vlaicu” din Arad, 2005
- Conf. dr. Marin Vlada, Universitatea din București,
o Noi tehnologii de e-learning, Conferința Națională de Învățământ Virtual,
Software educațional, Editura Universității din București, 2003
Preview document
Conținut arhivă zip
- E-learning-ul in invatare - Avantaje si limite.doc