Economia in perioada de tranzitie

Extras din licenta Cum descarc?

Cand Romania s-a eliberat de regimul lui Ceausescu, la sfarsitul anului 1989, era una dintre tarile Europei Centrale si de Est ale carei institutii , ca si infrastructuri economice, juridice si sociale erau cele mai indepartate de cele ale unei economii de piata. Economia ei traversase un deceniu deosebit de dificil. In scopul rambursarii datoriei externe, autoritatile tarii se angajasera intr-o cursa a exporturilor si anulasera aproape toate importurile, privand astfel tara de bunuri totusi indispensabile.Proiecte economice putin rentabile au absorbit o parte substantiala a PIB.
 La inceputul anilor 1990 prabusirea CAER-ului, razboiul din Golf si destramarea Iugoslaviei au constituit tot atatea zguduituri externe care au lovit tara in momentul in care aceasta era prada unor tulburari politice majore.
Aceste conditii externe si interne au scufundat Romania intr-o acuta criza economica si sociala. Din pacate, pe parcursul mai multor ani, clasa politica romaneasca, in formare, n-a manifestat o vointa politica suficienta , pentru a lansa tara pe calea adevaratelor reforme.
Anul 1990 a fost caracterizat de confuzie, de o dezorganizare economica totala , agravata de disparitia ordinii si lipsa legilor, ca si de un absentism spectaculos al muncitorilor.
O retorica demagogica lipsita de coerenta, despre economia de piata, privatizare ,restructurare, macrostabilizare, liberalizare, integrare a umplut discursurile politicienilor si a invadat paginile ziarelor.
Totusi, guvernul Roman a reusit sa dea cateva lovituri irezistibile sistemului si proprietatii socialiste, prin Legea societatilor comerciale(iulie 1990)Legea fondului funciar(decembrie 1990) , Legea investitiilor straine (iunie 1991) , Legea privatizarii (iulie 1991).Ele au creat premizele reformei, dar din pacate, nu a existat un suport pragmatic coerent,ca mijloace si finalitate, in ciuda formularilor unor programe economice la instalarea guvernului Roman, in 1990 si a guvernului Stolojan, in octombrie 1992.
Ele nu erau decat expresia mimetismului fata de normele tarilor vest- europene, nearticulat logic de o viziune proprie asupra realitatii romanesti.
Aceasta este explicatia esentiala a faptului ca ele au derapat rapid.
Doar programul lansat la sfarsitului anului 1993 a permis un aparent progres :
-restrangerea politicii monetare
-intarirea disciplinei bugetare
-reducerea inflatiei
-o accelerare a reformei intreprinderilor
Dar ea era falsa pentru ca se baza pe doua componente: desprinderea politicii monetare de economia reala si obtinerea unei macrostabilizari aparente , precum obtinerea unei finantari nemasurata atat a marilor colosi industriali nerentabili , cat si a intreprinderilor privatizate, partial sau total, prin metoda MEBO, pentru crearea unei clientele politice fidele partidului de guvernamant.
De fapt guvernul lansa neincetat noi programe de reforma pentru a renunta la ele cateva zile mai tarziu, de teama unei rezistente politice sau sociale , pe care o percepea ca fiind din ce in ce mai puternica.
Adevarul este ca presa, creand imaginea de forta a opozitiei si speculand complexul de culpabilitate al fostilor comunisti, a fost cea care a rasturnat guvernul Vacaroiu si puterea politica a presedintelui Iliescu.
Sustinerea politica a reformelor a variat de-a lungul acestei perioade: deplina la inceputul transformarii, ea a scazut apoi considerabil cand oamenii au realizat costul tranzitiei, inainte de a creste din nou, atunci cand a devenit evident ca jumatatile de masura intreprinse intre 1989-1996 au condus la un impas.
Un lucru este insa semnificativ. Desi a existat aceasta variatie, majoritatea romanilor au dorit intotdeauna o schimbare in bine si au fost constienti ca ea este legata de o schimbare de sistem.Nici una din fortele politice semnificative ale tarii nu aveau insa, in spatele imaginii publice, pregatite programele, mijloacele si oamenii capabili sa produca adevarata schimbare.
Noua putere, instalata dupa alegerile legislative si prezidentiale din noiembrie 1996, a anuntat ca va face eforturi pentru a surmonta contradictiile inerente economiei romanesti si ca va pune in aplicare un program radical de stabilizare macroeconomica si de reforme structurale.
Daca , in 1996, sectorul privat a generat 52% din PIB, economia era ramasa sub dominatia monopolurilor de stat deficitare si a intreprinderilor consumatoare de valori.
Din pacate ,nici masurile anuntate dupa alegeri, la inceputul anului 1997, nu au fost puse efectiv in practica. Economia romaneasca ar fi trebuit sa fie complet diferita la sfarsitul anului 1997.
Daca acest lucru s-ar fi intamplat puteam beneficia atunci indiferent de precaritatea programului de reforma, care nu era decat o insiruire silitoare a masurilor economice impuse de FMI , de climatul inca favorabil al economiilor mondiale. Caderea a inca a unei piese a dominoului ex - socialist, cum era privita de cercurile financiare internationale schimbarea puterii politice in Romania ,crea pentru investitorii in cautare de noi domenii de vanatoare o tinta extrem de oportuna la momentul cel mai potrivit.
Investitiile in tarile central-europene, Ungaria ,Polonia ,Cehia, au inceput sa scada ca ritm datorita cresterii concurentei, a relativei saturatii de moment. Din pacate , momentul a fost pierdut, iar Romania infrunta astazi, complet dezarmata, efectele crizei mondiale, intotdeauna mai grave pentru cei saraci.
Acum vom incerca sa facem o trecere in revista a principalelor caracteristici cantitative si calitative ale economiei romanesti. 
1.1Aspecte structurale
Populatia Romaniei este relativ tanara. In 1998 un procent de 64,5% dintre romani aveau mai putin de 44 ani. Aceasta tinerete se datoreaza politicii duse de regimul precedent, in vederea cresterii silite a natalitatii.
Stimularea financiara pentru familiile cu copii, importanta cel mai mult pentru familiile nevoiase, nu era suficienta, iar legislatia stricta in materie de avorturi, interzicerea totala a contraceptiei au contribuit la cresterea populatiei.
Rata natalitatii a scazut in mod spectaculos dupa 1990, scaderea fertilitatii si cresterii emigrarii au contribuit la o diminuare globala a populatiei cu aproape 500.000 de oameni din 1991.
Ratele mortalitatii infantile si materne raman crescute in Romania , adica net superioare ratelor relevate de UE si de alte tari din Europa centrala si orientala; de fapt Romania are unul dintre nivelele de cheltuieli pentru sanatate cele mai scazute din Europa - 28%PIB in 1997.
Un numar mare de familii romanesti traieste sub pragul saraciei-dupa standardul international, in dolari pe zi venit, populatia aflata sub pragul saraciei este de 17,7% in 1994.
Educatia fundamentala este asigurata de sistemul de invatamant de stat bine repartizat in teritoriu, ajungandu-se astfel la o rata de alfabetizare foarte ridicata. Totusi, invatamantul secundar a fost intotdeauna axat pe pregatirea profesionala, si nu pe dezvoltarea atitudinilor comunicationale ale elevilor, iar ratele de inscriere la invatamantul superior sunt scazute.
Din 1989, numarul de studenti inscrisi la universitati si alte institutii a crescut puternic fara nici o indoiala, datorita suprimarii restrictiilor de inscriere si cresterii puternice a somajului in randurile tinerilor, dar Romania ramane una din tarile cu o cifra potentiala foarte scazuta.
Bucurestiul adaposteste 10% din populatia tarii beneficiaza de un nivel de dezvoltare net superior mediei nationale. Populatia bucuresteana accede mult mai usor la serviciile publice, iar rata somajului este mult mai scazuta aici. Aceasta situatie privilegiata se explica in special prin structura relativ diversificata a economiei , importanta sectorului serviciilor si prezenta noilor investitori straini.
Anumite regiuni ale tarii, Bucuresti , Galati, Transilvania, au fost intotdeauna industrializate decat celelalte, chiar daca in timpul industrializarii fortate a tarii, de dupa razboi, autoritatile au hotarat sa implanteze noi centre industriale fara sa tina seama de avantajele comparative la nivel regional (complexul siderurgic de la Calarasi).
In 1998, somajul se caracteriza prin puternice disparitati regionale. Printre regiunile cele mai puternic atinse, figurau cele care adaposteau industrii grele perimate-judetele Caras-Severin, Dolj, Olt, Iasi si Bacau sau anumite regiuni mai putin industrializate-Tulcea , Vaslui, Botosani.
Activitatea economica a Romaniei se bazeaza pe doua ramuri importante , agricultura si industria.


Fisiere in arhiva (7):

  • CONCLUZII.doc
  • CAP.VI.doc
  • CAP.V.doc
  • CAP.IV.DOC
  • CAP.III.doc
  • CAP.II.doc
  • CAP.I.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!