Introducere Prevenirea si nu numai : abandonarea deşeurilor de tot felul, braconajul, recoltarea până la epuizare a unor specii de flora rară, recoltarea pomilor de Crăciun, incendiile de păduri cauzate de neglijenţa oamenilor, poluarea apelor, etc., sunt destul de cunoscute în aceasta zona. Acest proiect implementeaza un set de intervenţii strategice pentru constientizarea tuturor factorilor responsabili pentru a stopa şi elimina aceste agresiuni la adresa mediului înconjurător. O parte din activităţile propuse în proiect au ca grup ţintă proprietarii sau administratorii de terenuri de pe raza parcului sau turiştii şi vizitatorii care poposesc pe aceste meleaguri. De asemenea, scopul proiectului contribuie la perfecţionarea şi instruirea echipei manageriale a Parcului Naţional Cozia printr-o serie de perfecţionări şi instruiri care să ajute această echipă în practicarea unui management activ şi eficient. Pentru realizare, sau facut cercetari si sunt elaborate Obiective, Costuri pentru implementarea lor. Masivul Cozia pe scurt: ca fiind o cetate de stîncă admirabil construită şi stilizată de activitatea milenară a naturii, domină valea Oltului şi depresiunile marginale prin înălţimile sale modeste de 1500-1600 m. Străjuită de contraforturi şi văi adinci, de turnuri luminate de soare şi abrupturi intunecate, această îngrămădire de culmi aproape complet împădurite se desprinde din lanţul Carpaţilor Meridionali ca o insulă ce ne stîrneşte mereu curiozitatea şi interesul. Abrupturile nordice de sub vîrful Omul, ce răsar semeţe sau abia se întrezăresc din pădurea deasă de conifere sau făgete, privesc spre Ţara Loviştei, acest ţinut de istorie în care s-a zămislit voievodatul lui Seneslau. Colţii Foarfecii şi pereţii stîncoşi de la obirşia Văii Gardului, stînca înaltă a Durducului şi toate culmile crenelate ale Urzicii, Armăsarului, Usturoaiei, Turneanului încing ca o diademă de basm ultimul defileu al Oltului, oglindindu-şi siluetele zvelte în cele două lacuri (Călimăneşti şi Turnu), pe care omul, prin măiestria lui, le-a creat pe Olt, aici la poalele Masivului Cozia. Desprinsă parcă printr-o lovitură de paloş din culmea centrală a masivului, Piatra Bulzului, vizibilă şi admirată din toate locurile de acces către Cozia, se ridică semeţ, ca un străjer, deasupra abruptului sudic ce delimitează obirşiile văilor din bazinul superior al Păuşei. Multe din aceste stînci, situate pe culme sau pe versanţi, rezultate din dezagregarea puternică a rocilor care alcătuiesc masivul, au căpătat cele mai curioase forme - turnuri, coloane, portaluri, adevărate chipuri de piatră. Denumirile date multora dintre ele - Fruntea Oii, La Cioban, Zăvodul, Căprăriile, Poarta Mioarelor, Bulzul, Pietrele Vulturilor, Sturii - pun în evidenţă imaginaţia bogată a păstorilor şi a populaţiei locale, care în vremuri de restrişte găseau în cetatea de piatră a Coziei prielnice locuri de adăpost. Cozia, munte de veghe, munte de adapost si refugiu in timpul invaziilor si razboiaelor, isi trage numele fie de la cuvantul Cuman ”koz”(nuca) pe care turcii, veniti dupa pradaciuni pe valea Oltului, l-au dat muntelui imbracat spre poale cu intinse paduri, livezi de nucete, fie de la slavonul „koz” (capra), respectiv „kozje” (al caprei). Unii geografi si istorici, frapati de individualitaea muntelui Cozia si de maretia pe care i-o dau numeroasele chipuri de piatra, considera ca acesta nu ar fi altul decat muntele sfant al geto-dacilor-Kogenon – de la care si-ar trage denumirea. Date fiind frumusetea si varietatea peisajului, la care se adauga bogatia si originalitatea compozitiei floristice, Masivul Cozia a fost propus pentru a fi declarat Parc National, in interiorul caruia se afla deja o interesanta rezervatie stiintifica. Drumetul care se incumeta sa paseasca in labirintul potecilor sale este invitat sa-l cunoasca, sa-l indrageasca si sa ocroteasca acest maret tezaur natural pe care Cozia il detine. Lucrarea isi propune sa prezinte din punct de vedere teoretic Ecoturismul precum si aspecte privind ariile Naturale Protejate din Romania. In continuare, este ales drept studiu de caz Parcul National Cozia, acesta fiind prezentat din punct de vedere al potentialului turistic si baza tehnico-materiala. In final vom elabora propuneri de conservare a resurselor naturale existente in parc. CAPITOLUL 1 POSIBILITĂŢI DE PRACTICARE A ECOTURISMULUI ÎN PARCUL NAŢIONAL COZIA Devine tot mai evident că dezvoltarea turismului în arii naturale sensibile în absenţa unui management corespunzător poate prezenta o ameninţare pentru integritatea ecosistemelor şi a comunităţilor locale. 1.1. Clarificări conceptuale şi terminologice - Activităţi ecoturistice – activităţile incluse într-un sejur ecoturistic cu scopul de a antrena turiştii şi care sunt coordonate de un ghid (interpret). - Camparea – călătoria într-un spaţiu aflat undeva între civilizaţie şi sălbăticie, de cele mai multe ori cu familia sau prietenii şi folosind uneori ca mijloc de locomoţie automobilul (car-camping). - Ecoturismul – „călătoria responsabilă în arii naturale, care conservă mediul şi susţine bunăstarea populaţiei locale.” (Societatea Internaţională de Ecoturism ) - Greenwashing – folosirea abuzivă a particulei „eco” sau „verde”, fără a respecta cerinţele conservării mediului şi responsabilităţii socio-culturale. - Servicii ecoturistice – servicii de transport, cazare, alimentaţie, ghizi, care au un impact minim asupra mediului biologic şi cultural local şi promovează o mai bună înţelegere a acestuia. - Stakeholders – Persoane sau organizatii implicate şi influenţate de o anumită decizie: investitori, acţionari, tour-operatori, manageri de parcuri naţionale, comunităţi locale etc. - Turismul în arii naturale – „turismul care pune accent pe cunoaşterea zonelor naturale şi care asigură utilizarea durabilă a resurselor naturale.”(Programul Naţional de Acreditare Ecoturistică din Australia) - Turismul de aventură – călătoria în locuri noi şi palpitante (de obicei în mijlocul naturii) cu intenţia de a căuta aventura. Adesea el include activităţi ca: alpinism, scufundări sub-acvatice, ciclism extrem, kayak-canoe, etc. - Turismul în medii sălbatice – călătoria în locuri neatinse de om, nepoluate, pentru a cunoaşte şi a te bucura de natură, pentru a observa animalele, păsările şi peştii în mediul lor natural.
1. Andreea Mihaela Baltaretu, Ecoturism si Dezvoltarea Durabila – Bucuresti: Pro Universitaria, (2007). 1. Berbece, V. Marinoiu, C., Matei, A.,Mamularu, Ghe.(1976), Valcea-Ghid turistic, edit. Sport-turism, Bucuresti. 2. Berbece, V., Botvinic,V.(1978), Calimanesti-Caciulata—mic indreptar turistic, edit. Sport-turism – Bucuresti. 3. Constantinescu, I.(1970), Romania de la A la Z, edit. Stadion, Bucuresti. 4. Cristea, Em.(1980), Cozia, in « Romania Pitoreasca » nr. 3, Bucuresti. 5. Danciu M., Pop O.G. si INDIREICA A., 2006, The Caves Catalouge of Piatra Craiului National . 6. Eagles, P., International Ecotourism Management, www.ahs.uwaterloo.ca, 1997 7. Epuran Gh., Bonifaciu, Es. (1965), circuitul marilor trecatori, edit. Meridiane, Bucuresti. 8. Gall, J.(1982), Muntele Cozia, in “Romania Pitoreasca”, nr.11 Bucuresti. 9. Ghika, St., Bdesti (1958) depresiunea intramontana lovistea si creasta horstului Cozia, in Studii si cercetari de geologie, t. III, nr. 1, 2, Bucuresti. 10. Ionescu-Dunareanu, I., Cristescu, M. (1969) prin Oltenia subcarpatica, edit. Meridiane, Bucuresti. 11. Martonne, Emn. De (1907), recherches sur l’evolution morphologique des Alpes des Transylvanie, Paris. 12. Mehedinti, Es., Vaslan, Gh. (1973), Lecturi geografice, edit. Albatros, Bucuresti. 13. Muntii Carpati editura: Concept Ltd.vol.4/2000, Brasov. 14. Neacsu Nicolae si Colectivul - Economia Turismului2007 15. Nicolae C. Popescu si Danut Calin in Colectia Muntii Nostrii(1986) editura Spot – Turism. I.P. Sibiu. 16. Poescu, N. (1968) Muntii Capatanii si Coziei, edit. Consiliului National Pentru educatie Fizica si Sport, Bucuresti. 17. Savu, Al. (1963), Unele trasaturi ale reliefului din Masivul Cozia, in Probleme de geografie, vol. X, Bucuresti. 18. Studii si Cercetari, Comitetul de cultura si educatie socialista al judetului Valcea, Radmicul Valcea. 19. Tuglui, I., Cheseraicu, N. (1968) Pe Olt, Jiu si Mures, edit. Meridiane, Bucuresti. 20. The Ecotourism Society, Ecotourism Guidelines for Nature Tour Operators, 1993 21. www.ecotourism2002.org. 22. www.org.au/neap.cfm
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.