Efectele încheierii căsătoriei

Cuprins licență Cum descarc?

Introducere 3
Capitolul I Efectele cǎsǎtoriei 5
1.1. Consideraţii generale 5
1.2. Obligaţiile reciproce dintre soţi 14
1.3. Efectele căsătoriei cu privire la capacitatea de exerciţiu 20
Capitolul II Raporturile patrimoniale dintre soţi 23
2.1. Consideraţii generale 23
2.2. Regimul matrimonial 26
2.3. Contribuţia soţilor la cheltuielile cǎsǎtoriei 31
2.4. Natura juridicǎ a comunitǎţii de bunuri 34
2.5. Bunurile soţilor 37
Capitolul III Regimul matrimonial al comunităţii legale 44
3.1. Egalitatea soţilor 45
3.2. Actele de administrare 46
3.3. Actele de folosinţǎ 47
3.4. Actele de dispoziţie 47
3.5. Prezumţia legalǎ de mandat tacit reciproc 47
3.6. Categorii de datorii comune 49
3.7. Cheltuieli fǎcute cu administrarea bunurilor comune 49
3.8. Obligaţii contractate de soţi împreunǎ 50
3.9. Obligaţii contractate de fiecare dintre soţi 50
3.10. Obligaţia de a repara prejudiciul cauzat de însuşirea ilicitǎ a unor bunuri proprietate publicǎ 51
3.11. Regimul juridic al datoriilor comune 52
3.12. Regimul juridic al datoriilor proprii 53
3.13. Împǎrţirea bunurilor comune în timpul cǎsǎtoriei 53
3.14. Împǎrţirea bunurilor comune la cererea oricaruia dintre soţi 54
3.15. Împǎrţirea la cererea creditorilor personali 55
Capitolul IV Regimul separaţiei de bunuri 57
Capitolul V Regimul comunităţii convenţionale 61
Concluzii 67
Bibliografie 69

Extras din licență Cum descarc?

Introducere
Căsătoria este uniunea liber consimţită dintre un bărbat şi o femeie, cu scopul întemeierii unei familii, care se încheie pe viaţă şi este reglementată de normele imperative ale dreptului familiei. În ceea ce priveşte încheierea căsătoriei şi efectele ei, Codul Civil reglementează toate raporturile dintre soţi. În zilele noastre căsătoria nu mai este aşa de apreciată cum era odată, pentru că mulţi tineri aleg să convieţuiască fără a fi căsătoriţi, pentru a nu mai fi nevoiţi să divorţeze. Tinerii nu mai înţeleg astfel nici caracterul solemn şi laic al căsătoriei şi preferă chiar să devină părinţi în afară căsătoriei. Studiile făcute au evidenţiat că tinerii care aleg să se căsătorească o fac la vârste mai înaintate, după ce şi-au asigurat un loc de muncă. Există tot mai multe familii monoparentale, relativ instabile din cauza persoanelor care se succed în universul familial. Din această cauză nu e de mirare că tinerii nu vor să se mai căsătorească deoarece cred că vor suferi, vor fi înşelaţi şi vor divorţa.
Tinand cont de toate acestea mi-am structurat lucrarea astfel:
Capitolul I Efectele căsătoriei 
Capitolul II Raporturile patrimoniale dintre soţi 
Capitolul III Drepturile soţilor asupra bunurilor comune
Capitolul IV Datoriile comune ale soţilor 
În cadrul relaţiilor de familie apar aspecte morale, sociale, fiziologice şi acestea au un profund caracter de complexitate, pe care nu-l găsim în cadrul altor relaţii sociale.
Prin intrarea în vigoare a Noului Cod Civil a fost abrogat Codul Familiei, reglementarea relaţiilor de familie fiind astfel inclusă în prevederile Codului Civil. Adoptarea acestui nou cod a adus multiple modificări, inclusiv în ceea ce priveşte relaţiile de familie în general şi regimurile matrimoniale în special. Posibilitatea de a opta pentru unul din mai multe regimuri matrimoniale există de multe generaţii în legislaţiile străine, legislaţia română rămâne în urmă cu modificarea legii în funcţie de nevoile omului modern.
În sens juridic, familia rezultată din căsătorie, este grupul de persoane între care există drepturi şi obligaţii ce rezultă din căsătorie, rudenie (naturală, de sânge sau civilă) sau alte raporturi asimilate de lege celor de familie. Statul apară interesele mamei şi ale copilului şi manifestă deosebită grijă pentru creşterea şi educarea tinerei generaţii. În relaţiile dintre soţi, precum şi în exerciţiul dreptului faţă de copii, bărbatul şi femeia au drepturi egale. Drepturile părinteşti se exercită numai în interesul copiilor. Alţi autori consideră că definirea noţiunii de familie ridică mari dificultăţi deoarece relaţiile de familie au un caracter complex, neîntâlnit la alte categorii de relaţii sociale.
Noţiunea sociologică şi cea juridică de familie se suprapun. Există şi situaţii în care această corespondenţă nu funcţionează. De exemplu, în cazul desfacerii căsătoriei (divorţ), relaţiile de familie în sens sociologic încetează, pentru că nu mai există comunitate de viaţă şi de interese, dar relaţiile de familie în sens juridic există şi se materializează în obligaţia de întreţinere între foştii soţi şi părinţi şi copii, că şi în dreptul la nume.
Evoluţia istorică a formelor de căsătorie începe încă din faza epocii pietrei cioplite, epoca în care s-au desprins grupuri mari de rude, ulterior relaţiile dintre sexe fiind interzise între rude de generaţii diferite. 
Încep să apară aşa zisele căsătorii pe grupe de vârstă, iar denumirile de mama, frate, nu mai sunt apelative de calitate, ci reprezintă persoane în sarcina cărora apar îndatoriri ce trebuie respectate. 
Treptat căsătoria pe grupe nu mai supravieţuieşte, iar în neolitic încep să apară germenii familiei care îşi au izvorul în căsătoria pereche, ce reprezintă unirea unui anumit cuplu. Bărbatul avea mai multe soţii, dintre care una era soţia principala, iar femeia avea mai mulţi soţi, dintre care unul era soţul principal. Odată cu dezvoltarea creşterii vitelor, rolul femeii scade, păstoritul fiind ocupaţia bărbaţilor, astfel încât se ajunge la o sporire a rolului acestuia şi la instaurarea patriarhatului, că formă de organizare a societăţii. 
Pentru a-şi impune autoritatea, bărbatul recurge la o serie de tertipuri cum sunt bunăoară cumpărarea, răpirea, convieţuirea îndelungată cu partenera, toate creând în final un sistem patrilocal şi o descendenţă patriliniară. 
Abia acum se poate vorbi despre o familie în adevăratul sens al cuvântului, cu un cap care să deţină autoritatea absolută asupra membrilor săi, putere transferată bărbatului şi în Roma
antică, unde pate familias era cel care deţinea proprietatea – qui în domo dominium habet nu numai asupra bunurilor, ci şi asupra persoanelor.

Fisiere în arhivă (1):

 Efectele incheierii casatoriei.docx

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

1. Bacaci Alexandru, “Dreptul Familiei”, Editia a-6 a, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2009;
2. Banciu Alexandru, “Raporturile patrimoniale dintre soţi potrivit noului Cod Civil”, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2011;
3. Ionaşcu Alexandru, M. et all., “Familia şi rolul ei în societate”, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1975;
4. Pricopi Adrian, “Casatoria în Dreptul Roman”, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1998
5. Cristina Mihaela Crăciunescu, “Aspecte noi privind abordarea căsătoriei în perspectiva Noului Cod Civil”, Craiova, 2011
6. Duţă Cristina, “Raporturile patrimoniale dintre soţi la confluenţa dispoziţiilor Noului Cod Civil cu Codul Familiei”, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012
7. Hamangiu Constantin, et. all, “Tratat de drept civil român”, vol. I, Ed. All, Bucureşti, 1996;
8. Nicolescu Constantin, “Regimuri matrimoniale convenţionale”, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2012;
9. Codul Civil 2011 pe înţelesul tuturor, Ed. Adevărul Holding, Bucureşti, 2011
10. Curtea de Apel Timişoara, Secţia civilă, Dec. nr. 2297 din 26.09.2002, în Jurisprudenţă dreptul familiei. Divorţul şi partajul judiciar, Ed. Moroşan, Bucureşti, 2006, p. 17
11. Lupaşcu Dan, Pădurariu Ioana, “Dreptul Familiei”, Ed. Universul Juridic, Bucureşti 2010;
12. Dan Lupascu, Ioana Padurariu, Dreptul Familiei Suport de curs, Ed. Universitatii Nicolae Titulescu, Bucureşti 2015 ;
13. Florian Emese, “Dreptul Familiei în reglementarea noului Cod Civil”, Editia a IV-a, Ed. C.H. Beck, Bucureşti 2011; 
14. Florian Emese, “Dreptul familiei”, Ed. C.H. Bucureşti 2006;
15. Albu Ion, “Dreptul Familiei”, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1975; 
16. Albu Ion, “Casatoria în dreptul roman”, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 1998;
17. Chelaru Ion, “Casatoria si divortul”-aspecte juridice religioase şi de drept comparat, Ed. Acteon, Iasi 2003, 
18. Duţă Carmen, Raporturile patrimoniale dintre soţi la confluenţa dispozitiilor, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012;
19. Ghiţă Oana, Roxana Gabriela Albastroiu, “Dreptul Familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze.Teste grilă”, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2013;
20. R.M. Trif, Desfacerea căsătoriei prin divorţ şi partajul bunurilor comune ale soţilor, Ed. Hamangiu, Bucureşti 2007;
21. M. Elinescu, Transmisiunea şi împărţeala moştenirii , Ed. Academiei, Bucureşti 1966, preluat în, T.Bodoască, Dreptul Familiei, Ed. All Beck, Bucureşti 2005;
22. M.Avram, Drept civil, Familia, Ed. Hamangiu, Bucureşti 2013;
23. M. Avram, L. Andrei, Instituţia familiei în reglementarea Noului Cod Civil, Manual pentru uzul formatorilor Şcolii Nationale a grefierilor, 2010 ;
24. Schiu, T. Prescure, Legea societăţilor comerciale nr. 31/1990. Analize şi comentarii pe articole, Ed. Hamangiu, Bucureşti 2007;
25. I.P.Filipescu, “Tratat de dreptul familiei”, Ed. All, Bucureşti 1996;
26. L. Macarovschi, “Cǎsǎtoria şi divorţul în reglementarea noului Cod civil”, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012;
27. T. Bodoaşca, A.Draghici, “Dreptul Familiei”, Ed. Universul Juridic, 2012;
28. T.R. Popescu, “Dreptul familiei. Tratat”, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1965;
29. http://legeaz.net/dictionar-juridic/casatorie;
30. http://www.apubb.ro/;
31. http://legeaz.net/dictionar-juridic/impartirea-bunurilor-comune-ale-soţilor-in-timpul-căsătoriei;