Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare

Cuprins licență Cum descarc?

INTRODUCERE
Caracterizarea si particularitatile sectorului alimentar in conditiile economico-sociale actuale 1
CAPITOLUL I SPECIFICUL COMERTULUI CU MARFURI ALIMENTARE
1.1. Caracterizarea pietei marfurilor alimentare 4
1.2. Problema alimentarii si evolutii 6
1.3. Protectia consumatorului de bunuri alimentare 9
1.4. Clasificarea marfurilor alimentare 11
CAPITOLUL II - CADRUL DE DESFASURARE A ACTIVITATII LA S.C. KANDIA S.A.
2.1. Prezentarea generala 12
2.2. Patrimoniul la constituire si in prezent 13
2.2.1. Statutul societatii S.C. KANDIA S.A. 16
2.3. Management si organizare 17
2.4. Surse de materii prime 19
2.5. Gradul de mecanizare si automatizare a procesului de productie 22
2.6. Forta de munca si gradul de calificare al personalului 28
CAPITOLUL III - ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA LA S.C. KANDIA S.A.
3.1. Ratele de structura ale bilantului 32
3.1.1. Ratele de structura ale activului 32
3.1.2. Ratele de structura ale pasivului 34
3.2. Analiza indicatorilor valorici de rezultate 36
3.3. Ratele de rentabilitate 40
3.3.1. Ratele de rentabilitate comerciala 41
3.3.2. Ratele de rentabilitate economica 42
3.3.3. Ratele de rentabilitate financiara 44
3.4. Productivitatea muncii 45
3.5. Evolutia si structura costurilor si preturilor 47
CAPITOLUL IV - PROGNOZA DEZVOLTARII ECONOMICE
4.1. Strategia dezvoltarii activitatii economice 57
4.2. Dezvoltarea productiei in raport cu cererea si concurenta 58
4.3. Masuri de imbunatatire a activitatii prin integrarea economica si perfectionarea procesului de productie si de munca 59
CONCLUZII 62
BIBLIOGRAFIE 64

Extras din licență Cum descarc?

Criza alimentara mondiala, criza de resurse alimentare impune pe de o parte descifrarea tuturor implicatiilor pe care aceasta criza le determina asupra colectivului uman si pe de alta parte impune si clarificarea cauzelor ce au determinat-o si o intretin. 
 Pe aceasta baza se pot stabili strategii si politici care sa previna extensia fenomenului de criza.
 Stiinta economica contemporana prin formule noi considera ca alocarea naturala si eficienta a tuturor resurselor ar putea contribui la acoperirea nevoilor individuale si sociale intr-o masura mai mare. Nevoia de schimbare pentru realizarea, satisfacerea acestor nevoi au in vedere:
 1. Reasezarea cerintelor de bunuri si servicii. 2. Modificarea tehnologiilor de obtinere si realizare a acestora prin trecere de la tehnologii partiale la tehnologii globale 3. Evidentierea dinamismelor cererii de produse si bunuri, a tehnologiilor si resurselor. 4. Schimbarea acceptiunilor logistice a resurselor ce vor fi utilizate in mod repetat in mai multe directii si posibilitati de reincarcare cu valorile necesare. In acest context conjunctural de ansamblu tehnologiile de productie din industria alimentara dobandesc un loc deosebit de important.
 Industria alimentara reprezinta un stadiu evoluat al procesului de asigurare al hranei umane la nivel calitativ superior.
Industria alimentara este caracterizata de cateva insusiri importante:
1. O prima insusire la industria alimentara este aceea de a asigura prin produsele alimentare cea mai mare parte a necesarului de energie a organismului uman, stiind ca ponderea energiei furnizate omului in contact cu mediul este redusa. 2. Industria alimentara are rolul de producatoare de materiale plastice necesare cresterii si refacerii organismului uman, asigura homeostazia, mentinerea si perpetuarea vietii.
 3. Industrie furnizoare de metabolism pentru organismul uman care sa permita functionarea tuturor proceselor metabolice si asimilarea proceselor in organism.
 4. Industria alimentara devine factor important in logistica alimentatie.
 5. Industria alimentara este un sector productiv de simboluri, respectiv aspectele referitoare la insusiri, functia prin care bunurile alimentare dobandesc valori estetice si de semn, manifestandu-si utilitatea in plan socio-cultural prin manifestare unei relatii psihice cu consumatorii acestor trairi superioare.
 Functiile, insusirile industriei alimentare de producator de energie, de producator al materialelor plastice, de metaboliti, decurg si se raporteaza la particularitatile morfo-fiziologice ale consumatorilor, pe cand insusirea industriei alimentare producatoare de simboluri decurge din determinari psihologice, culturale, sociale ale persoanelor umane ca individ si in final ca grup social. Manifestarea celor cinci insusiri ale industrie alimentare in contextul desfasurari activitatii economice se gaseste intr-o structura de organizare si intr-o pozitie spatio-temporala. Industria alimentara influenteaza sub aspect functional. Tipologic pot fi grupate astfel: 1. Grupa procedeelor de extragere care specializeaza compozitia structurii prin concentratii mai mari si selective, eliminand substantele chimice, elemente ce sunt daunatoare sau neutilizate pe destinatii propuse. 2. Procedee de transformare a masei alimentare si care presupune modificari in structura chimica, fizica, modificari de forma, diferite pozitionari, toate contribuind la sporirea utilitatii produselor alimentare. 3. Procese de asociere a mai multor structuri alimentare cu scopul obtinerii unor utilitati superioare sumei utilitatilor manifestate distinct ale structurilor respective in existenta lor. Sub aspectul pozitiei spatio-temporala industria alimentara prin conceptia si conducerea logisticii alimentare permite realizarea corespondentei intre verigile intregului lant de productie inclusiv cel al consumului. In exercitarea functiilor de organizare spatio-temporala a alimentelor industria alimentara isi imparte atributiile cu sistemul comercial si cu economia familiala. Industriei alimentare ii revine in principal sarcina de a pregati alimentele pentru conservare, depozitare, manipulare si transport si de a efectua secvente ale depozitarii si transportului pentru unele marfuri si sectiuni ale lanturilor alimentare.Materializarea functiilor sistemului de fabricare a alimentelor necesita interventia a patru sisteme si anume:1) sistemul de concepere a produselor si serviciilor fabricatiei lantului alimentar, a conducerii productiei si a intregului flux economic.
2) purtatorii de utilitati alimentare. Acestia sunt materiale, semifabricate si produse alimentare care detin structuri complet sau partial organizate pentru exercitarea functiilor alimentare de transfer, de substante eterogene si de materiale plastice pentru cresterea si refacerea organismului.
3) efectorizarea de purtatori alimentari structurati sub forma sistemelor de fabricatie a alimentelor a caror rol consta din anularea entropiei dintre functiile revendicative de trebuinte si dorinte alimentare.
4) sistemele de conducere a fabricatiei alimentelor si sectiunilor lantului alimentar, carora le revine sarcina de a previziona, concepe, decide si indruma in legatura cu insusirile si nivelul calitativ a produselor alimentare si ale produselor de realizare a lor.
In structura unui sistem de fabricatie intervin urmatoarele etape de clarificare: trebuintele, dezechilibrul si dorintele alimentare care din exprimarea lor bruta sunt traduse in sisteme functionale ce caracterizeaza trebuintele analizate. Acestea la randul lor sunt convertite in produse si servicii ce pot acoperi trebuintele si dorintele. 
Dupa structura sistemului de fabricatie se determina resursele, respectiv cele necesare pentru constituirea si functionarea lui, acestia fiind purtatoarele materiale ale sale. La resursele materiale se adauga si cele financiare ca forma de exprimare a tuturor resurselor, dar si ca mijloace de procurare si gestionare a lor.
Analiza industriei alimentare in raport cu resursele, remarca trei relatii de baza, ce decurg din dinamica sistemului si anume: 1. construirea sistemului care necesita o serie de resurse, cum sunt: materiale, umane, informationale si altele. 2. functionarea sistemului prin asigurarea conditiilor intrarii purtatorilor de utilitati alimentare, precum si resurse pentru efectorizarea lor: informatii, echipamente, tehnologii, personal. 3. rezultatele activitatii sistemului constau din producerea de alimente si servicii, utile actului alimentar, care sunt preluate de alte sisteme pentru care ele reprezinta tot resurse cu care isi exercita functiile si procesele aferente lor.Din cele de mai sus se poate deduce ca industria alimentara este o importanta consumatoare de resurse si in acelasi timp o producatoare de resurse pentru alte sisteme. O problema importanta o reprezinta problematica economiei resurselor. Prin intermediul economiei resurselor apreciem dinamica, miscarea, formele si metodele specifice de conducere si organizare a proceselor si a sistemului de care depinde organizarea, asigurarea si utilizarea resurselor. Economia alocarii resurselor este o problema a economiei alternativelor, fiind un domeniu de sinteza si analiza de mare necesitate pentru conceperea si exploatarea sistemului de productie.
Promovarea economiei alternativelor de resurse este impusa si de conducerea moderna care pentru imbunatatirea calitatii deciziilor solicita analiza solutiilor posibile aplicate pentru rezolvarea diferitelor probleme.
Organizarea functionala a resurselor in industria alimentara reprezinta cele mai complexe procese de pregatire a resurselor sistemului de fabricatie.
Aceasta organizare comporta doua directii prioritare:

Fisiere în arhivă (7):

 Prima.doc
 Organigrame(PAG. 8,24,25,26,27).doc
 landscape(PAG.35).doc
 CUPRINS.DOC
 Cap IV.doc
 Cap III.doc
 Cap I,II.doc

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

1.Bailesteanu Gh. - Studii de fezabilitate, Ed. Emicom , Timisoara 1992;
2.Craciun Stefan - Economia industriei alimentare, note de curs;
3.Dobre C., Negrut C. - Marketing, Ed. Amphora, Timisoara 1995;
4.Dobre C., Negrut C. - Initiere in marketing, Ed. Augusta, 1997;
5.Goje Gh. - Bazele tehnologiei productiei agroalimentare, note de curs;
6.Goje Gh. - Merceologie, note de curs;
7.Goian M., Vlad S. - Managementul intreprinderilor agroalimentare, Ed. Marineasa, Timisoara 2001;
8.Herbei M. - Tehnici si procedee de investitii financiare, Ed. Mirton, Timisoara 1999;
9.Mihai I. si colaboratorii - Analiza situatiei financiare a agentilor economici, Ed. Mirton, Timisoara 1995;
10.Mihai I., Buglea A. - Analiza economico-financiara, Ed. Mirton, Timisoara 1999;
11.Minciu R., Grigorescu M. - Economia comertului interior, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1979;
12.Niculescu N. - Cererea alimentara, Ed. Cerez, Bucuresti 1983;