Eficienta Programelor de Kinetoterapie Activa in Combaterea Laxitatii Cotului la Adultul Tanar Sedentar

Cuprins licenta Cum descarc?

Capitolul 1.Introducere in problematica cercetarii . 1
1.1 Actualitatea temei . 1
1.2 Motivarea alegerii temei . 3
Capitolul 2. Fundamentarea teoretica a problemei studiate. 4
2.1 Date anatomice privind articulatia cotului. 4
2.1.1 Suprafete articulare . 4
2.1.2 Mijloace de unire. 5
2.1.3 Biomecanica articulatiei cotului. 7
2.1.4 Kinematica cotului . 7
2.1.5 Componenta musculara . 12
2.2 Testarea mobilitatii articulare . 12
2.2.1 Gradele de miscare ale articulatiei cotului . 13
2.2.2 Fiabilitate si validitate . 14
2.2.3 Efectele varstei si genului. 14
2.3 Definitia laxitatii. 15
2.4 Cercetarea hipermobilitatii pe baza testului Beighton. 15
Capitolul 3. Organizarea si desfasurarea cercetarii. 17
3.1 Obiectivele, sarcinile si etapele cercetarii . 17
3.2 Premisele si ipotezele cercetarii. 17
3.3 Subiectii si conditiile de desfasurare a cercetarii. 17
3.3.1 Organizarea experimentului. 17
3.3.2 Esantionul de subiecti cuprinsi in experiment. 18
3.3.3 Durata si etapele experimentului. 18
3.4 Metode de cercetare. 19
3.4.1 Metoda documentarii teoretice. 19
3.4.2 Metoda anchetei. 20
3.4.3 Metoda observatiei. 20
3.4.4 Metoda experimentala. 20
3.4.5 Metoda inregistrarii, prelucrarii si reprezentarii grafice. 21
3.4.6 Tehnici moderne de inregistrare. 21
3.5 Desfasurarea cercetarii. 21
3.5.1 Metode de explorare si evaluare folosite pe parcursul studiului. 21
3.5.2 Metodologia specifica kinetoterapiei folosita in scopul combaterii laxitatii articulare. 26
Capitolul 4. Rezultatele cercetarii si interpretarea lor. 37
4.1 Prezentarea si analiza datelor. 37
4.2 Interpretarea rezultatelor. 41
Capitolul 5. Concluzii. 42
Bibliografie. 43
Anexe. 45


Extras din licenta Cum descarc?

CAPITOLUL 1. 
INTRODUCERE IN PROBLEMATICA CERCETARII
1.1 ACTUALITATEA TEMEI
Desi nu este o problema indelung cercetata, in momentul cand Sindromul de Hipermobilitate a fost pus pentru prima data pe harta medicala in 1967, era definit ca prezenta unor simptome musculo-scheletale (predominant durerea) care apar la indivizi aparent sanatosi. Insa in momentul de fata s-a ajuns la un consens asupra denumirii Sindromului de Hipermobilitate articulara, considerandu-se ca exista doua tipuri: primul, un tip mai bland, in care indivizi prezinta doar o mobilitate mai mare decat in mod obisnuit, iar al doilea este acela de Sindrom Ehlers-Danlos (SED), sindrom ce regrupeaza practic afectiuni genetice rare si diferite, descrise de Ehlers (medic danez) si Danlos (medic francez) la inceputul secolului.
Klemp (1997) explica ca hipermobilitatea poate fi generala sau localizata, genetica sau dobandita. Ea este egal influentata de varsta, sex, apartenenta etnica si cateodata de anumite maladii.
In vederea stabilirii diagnosticului, geneticianul are posibilitatea sa culeaga informatiile care ii vor permite sa faca o sinteza a datelor si sa acorde un sfat genetic adecvat, urmarind istoricul familial al subiectului si realizand o serie de teste acestuia, printre care si Testul Beighton. Daca o persoana indeplineste criteriile Beighton, atunci se poate constata cu certitudine, din toate punctele de vedere, ca acea persoana are hipermobilitate articulara. De aceea putem spune ca acum avem ceea ce ne lipsea pana in momentul de fata: o cotatie pe care ne putem baza.
In echipa interdisciplinara din domeniul sanatatii, kinetoterapeutul joaca un rol important, si ceea ce trebuie reamintit este ca acesta trebuie sa inceapa orice fel de tratament cu o evaluare a fiecarui pacient in parte.
Pentru a realiza acest lucru, este necesar pentru el sa detina anumite teste de evaluare a diverselor aspecte anatomo-functionale. Desi literatura de specialitate pune kinetoterapeutului la dispozitie tabele cu valorile normale ale mobilitatii articulare, modalitati de masurare a mobilitatii pentru fiecare articulatie in parte (de ex. goniometria), este de preferat ca, pentru stabilirea/restabilirea diagnosticului de hipermobilitate articulara, kinetoterapeutul sa foloseasca aceleasi criterii in vederea realizarii unui consens in cadrul echipei interdisciplinare de specialisti din diversele ramuri ale marelui domeniu al sanatatii. 
Klemp (1997) a demonstrat ca hipermobilitatea nu reprezinta un avantaj decat pentru dansatorii profesionisti, iar riscul de leziuni este semnificativ ridicat pentru subiectii hipermobili (sustinut de Liederbach 2000, Grahame 2001). Klemp (1997) a remarcat ca si hipemobilitatea reprezinta un obiect controversat cu avatajul pe care acesta din urma il ofera dansatorului. Pentru Grahame (2001) avantajul de a fi suplu devine un inconvenient in functie de articulatiile interesate si de natura activitatilor pe care le practica. 
Thiesce (1996) explica ca o laxitate articulara este un handicap pentru echilibrul static, o calitate pentru mobilitatea articulara si vice versa pentru redoarea articulara.
Aceasta hipermobilitate poate fi un semn clar de Sindrom Ehlers-Danlos (SED) , descris la inceputul secolului, boala genetica rara, legata de o anomalie a tesutului conjunctiv, sindrom ce regrupeaza practic afectiuni genetice rare si diferite, anomalii ale colagenului sau ale constituentilor inruditi cu acesta si care reprezinta proteine naturale. Alti autori au semnalat asocierea laxitatii articulare generale (LAG) cu suferinte musculoscheletice precum sunt: artralgia, subluxatiile articulare, dislocarile articulare si luxatiile. Artritele si artrozele timpurii au fost implicate ca o parte a istoricului obisnuit al laxitatii articulare generale. LAG poate fi un factor de risc pentru o varietate de suferinte musculoscheletice si accidentari.
Deciziile clinice privind interventia, educarea si exercitiile terapeutice specifice pot fi afectate de prezenta LAG. De exemplu, cand se efectueaza manipulari, LAG trebuie luata in consideratie si procedura trebuie adaptata in conformitate. Educarea privind natura benigna a acestei stari este recomandata indivizilor ce prezinta LAG pentu a-i usura de griji si pentru a elimina abuzul de medicamente. Prognosticul unui individ cu LAG dupa accidentare poate fi deasemenea afectat de prezenta LAG. Pentru un individ cu acest sindrom, ritmul vindecarii este incetinit fata de ritmul normal. In consecinta, este necesara o modalitate efectiva de a evalua LAG. Autoritatile in domeniu considera ca sindromul de hipermobilitate articulara este sinonim cu Sindromul Ehlers-Danlos tip hipermobilitate sau Sindrom Ehlers-Danlos tip III. In ciuda volumelor de specialitate care vorbesc despre laxitatea articulara, aceasta nu este inca bine cunoscuta, slab inteleasa si inadecvat manageriata de catre personalul medical si kinetoterapeutic. Individul ar trebui sa beneficieze de indrumarea unui specialist care sa il ajute sa constientizeze situatia in care se afla si sa ii dea niste sugestii in aceasta privinta, hipermobilitatea nefiind neaparat o problema si fiind uneori luata ca un exces de activitate, totusi, pentru cei mai putin norocosi, hipermobilitatea si tesutul lax pot fi cauza unor variate simptome debilitante. 
Pentru realizarea acestui obiectiv, testul Beighton este un instrument ideal si mai mult decat actual, usor de realizat, o scala de 9 puncte ce sunt acordate pentru 5 testari. Testul Beighton a fost validat pentru diagnosticarea hipermobilitatii , dar si a simptomelor si a caracteristicilor tesutului conjnctiv lax. Acesta este un important avans, pentru indivizi care prezinta aceste simptome, mai ales pentru efectele hipermobilitatii.
Daca se intra mai mult in amanunte, apar si alte probleme ridicate de acest sindrom, in afara de durere. Exista persoanele obeze, la care existenta sindromului complica mult aceasta stare fizica, sau femeile in situatii speciale (de exemplu femeile gravide la care apare cresterea in greutate cu schimbarea centrului de greutate) la care se poate produce o instabilitate a articulatiei sacro-iliace. Dar indiferent daca durerea apare sau nu, raman de rezolvat, din punct de vedere kinetoterapeutic, probleme enumerate anterior, probleme ce isi vor pastra actualitatea pana in momentul descoperirii unor metode genetice care vor putea restabili echilibrul in cantitatea de colagen existenta in ligamente.


Fisiere in arhiva (1):

  • Eficienta Programelor de Kinetoterapie Activa in Combaterea Laxitatii Cotului la Adultul Tanar Sedentar.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!