I. Introducere II. Noțiuni introductive II.1. Concepte generale privind Administrația Publică II.2. Caracteristicile administrației publice II.3. Organizarea adminnistrației publice II.3.1. Organizarea administrației publice centrale II.3.2. Organizarea administrației publice locale III. Particularități ale administrației publice locale III.1. Sectorul public III.2. Funcția publică III.3. Serviciile publice IV. Actele adminnistrative IV.1. Teoria generală a actelor administrative IV.2. Clasificarea actelor administrative IV.3. Caracteristicile actelor administrative IV.4. Regimul juridic al actelor administrative V. Decizia administrativă V.1. Decizia-concepte generale V.2. Caracteristici ale deciziei administrative V.3. Clasificarea deciziilor administrative VI. Elaborarea și adoptarea Deciziei Publicce VI.1. Procesul decizional VI.2. Participanții la eleborarea și adoptarea deciziei publice VI.3. Metode și tehnici utilizate în elaborarea și adoptarea deciziei publice
I. INTRODUCERE În cadrul lucrării de licență ”ELABORAREA ALTERNATIVELOR DE DECIZIE PUBLICĂ” am urmărit să conturăm modul în care sunt adoptate deciziile publice, în ce constă procesul decizional anterior adoptării deciziei publice, cine sunt participanții și ce rol au aceștia în cadrul procesului decizional, precum și cele mai întâlnite metode și tehnici care stau la baza elaborării și adoptării deciziei publice. Am început prin a prezenta conceptul de administrație publică per ansamblu, ulterior am trecut în revistă rolul administrației publice centrale și locale. Astfel am ajuns să definim administrația publică, aceasta reprezentând în esență un instrument al statului indispensabil în atingerea unor deziderate, a unor obiective majore, de realizare a unor valori politice stabilite prin acte juridice, în scopul satisfacerii interesului general. Am enumerat pe rând particularitățile administrației publice, făcând referire la sectorul public, serviciile publice, funcția publică, și ce importanță au acestea în cadrul administrației publice. În continuare am abordat tema actelor administrative, clasificarea, caracteristicile și regimul juridic ale acestora, în ce condiții pot fi emise. Actul administrativ constituie forma principală prin care se realizează administrația publică și constă într-o manifestare expresă de voință prin care se creează, se modifică sau se sting raporturi de drept administrativ. Am continuat prin a prezenta deciziile administrative, ce importanță au acestea și cum sunt clasificate. Prin decizie administrativă se desemneaza numai actele administrative sau de drept administrativ emise de administratia de stat, ca fiind cea mai importanta categorie a deciziei administrative. În final am tratat elaborarea și adoptarea deciziei publice, ce importanță are procesul decizional și cum se desfășoară acesta, cine și în ce mod poate lua parte în cadrul procesului decisional, cloncluzionând prin a expune metodele și tehnicile cele mai des întâlnite și utilizate privind deciziile publice. II. NOȚIUNI GENERALE II.1. Concepte generale privind administrația publică Noțiunea de administrație publică face referire la prezența politică dintr-un stat, care are în vedere satisfacerea intereselor generale ale unei societăți, acest lucru petrecându-se într-un cadru legal și având ca fundament Constituția. Noțiunea ”modernă” de administrație publică în România este legată de transformările politice și sociale ale celor două Principate Române de la începutul secolului al XIX-lea, fiind de fapt, produsul acestora.1 Sistemul administrației publice este format din: Președintele României, Guvernul României, ministere și celelalte organe ale administrației publice centrale de specialitate; autorități administrative centrale autonome, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale, din unitățile administrativ-teritoriale; prefectul; autorități autonome ale administrației publice locale (consiliile locale, primarul, consiliile județene); instituții publice subordonate ministerelor, altor organe centrale ale administrației publice sau autorităților autonome ale administrației publice locale; alte structuri publice.2 Într-un stat de drept, administrația publică se prezintă drept pârghia principală prin care sunt realizate valorile și obiectivele stabilite la palierul politic. Aceasta trebuie să fie continua și omniprezentă, în așa fel încât să răspundă neîncetat cerințelor tuturor cetățenilor, și să fie promptă și energică, deoarece mediul în care se desfășoară se află într-o schimbare continuă, exigențele și nevoile supușilor săi crescând și diversificându-se tot mai mult. Totodată, administrația reprezintă necontenit statul, nu doar pe plan intern, dar și pe plan extern. În limbajul curent, noțiunea de administrație căpăta mai multe sensuri, acestea fiind a conduce, a organiza, a supraveghea, a gospodări, a dirija activități publice și particulare. Obiectivul administrației publice este acela de a asigura înfăptuirea deciziei politice, rezultată din legi și celelalte acte normative emise de autoritățile statului și de colectivitățile locale. Fiind o activitate organizatorică, administrația publică dobândește rangul de intermediar între două planuri principale, cel care se referă la conducerea politică și cel în care prind contur deciziile și valorile politice. Noțiunea de administrație publică nu este la fel de întâlnită precum este cea de administrație, deoarece cea din urmă cuprinde și administrația particulară. Ambele acivități, cea a administrației publice și cea a administrației private aspiră la un scop anume, utilizând diverse mijloace.
1. Cristian Ionescu, Raporturile Parlamentului cu Guvernul și Președintele României. Comentarii constituționale, Ed. Universul Juridic, București, 2013 2. Rodica Narcisa Petrescu, Drept administrativ, Ed. Hamangiu, București, 2009 3. Radu Carp, Reflecții pe marginea statului juridic al decretelor emise de Președintele României, în Revista de Drept Public 4. Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ, vol. I, Ed. All Beck, București, 2005 5. Marta Claudia Cliza, Drept administrativ. Partea I, Ed. Universul Juridic, București, 2011 6. Ion Vida, Puterea executivă și administrația publică, București, Edit. Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, 1994 7. Paul Negulescu, Tratat de drept administrativ, editia a IV-a, vol. I, Bucuresti 1934 8. Dumitru Brezoianu, Drept administrativ și autorități publice în România, Editura Metropol, București, 1995 9. Nicoleta Minulescu, Servicii publice locale, Ed. Universul Juridic, București, 2010 10. Petru Filip, Managementul administrației publice locale, Ed. Economică, București, 2007 11. Anibal Teodorescu, Tratat de drept administrativ, Vol. II, Ed. a III-a, București, 1923 12. Alina Profiroiu, Știința administrativă, Ed. Economică, București 2007 13. Ion Bucur, Economie, Ed. Economică, București 2001 14. Lucica Matei, Management public, Ediția a II-a, Ed. Economică, București, 2007 15. Tofan Mihaela, Dreptul funcției publice europene, Univ. Al. Ioan Cuza, Iași, 2009 16. Valentin I. Prisăcaru, Funcționarii Publici, Ed. All Beck, București, 2004 17. Verdinaș Virginia, Drept administrativ, Ediția a II-a, Ed. Universul Juridic, București 2012 18. Trăilescu Anton, Drept administrativ, Ediția a II-a, Ed. CH Beck, București, 2008 19. Lucian Chiriac, Drept administrativ , Ed. Hamangiu, București, 2011 20. Emanuel Albu, Drept administrativ și știința administrației, Ed. România de Mâine, București, 2009 21. Mircea Preda, Drept administrativ, Partea generală, Ed. Lumina Lex, București, 2010 22. Boiana Augusta Berchi, Cartea funcționarului public, Ed. Teora, București, 2007 23. Ioan Alexandru, Drept administrativ, Ed. Economică, București 2003 24. Dumitru Brezoianu, Drept administrativ roman, Editura All Beck, Bucuresti, 2004 25. Ilie Iovănaș, Dreptul administrativ, Activitatea administratiei publice, Controlul exercitat asupra activitatii administratiei publice, Editura Servo - Sat, 1997 26. Romulus Ionescu, Drept administrativ, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1970 27. Tudor Drăganu, Actele de drept administrativ, Ed. Științifică, București, 1959 28. Mihai T. Oroveanu, Tratat de știința administrației, Ed. Cerma, București, 1996 29. Alexandru Negoiță, Drept Administrativ, Ed. Universitatea Româno - Americană, București, 2005 30. Tratate, cursuri, referate, monografii : - Anatolie Bantuș, Principii de organizare și funcționare eficientă a administrației publice - Dana Apostol Tofan, Oganizarea administrației publice românești în context European - Mihaela Codrina Levai, Camelia Tomescu, Atribuțiile președintelui României în raport cu Parlamentul - aspecte teoretice și practice - Lucica Matei, Sectorul public și provocările europenizării - Alina Profiroiu, Cadrul de analiză a performanțelor sectorului public - Dragoș Dincă, Tehnici și metode de elaborare și adoptare a deciziei administrative; Practici decizionale în admitrația publică
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
