Elemente de tactică criminalistică și psihologie judiciară aplicată în cadrul investigării infracțiunilor comise de criminali în serie

Cuprins licență

Introducere 5
CAPITOLUL I : NOTIUNI JURIDICE. CLARIFICARI CONCEPTUALE SI DEFINITII PENALE ALE INFRACTIUNII DE OMOR. 6
1.Protejarea dreptului la viata prin norme penale.Drept fundamental al omului. 6
2.Reglementarea juridica a infractiunii de omor. 9
3.Crima si criminalitatea 13
CAPITOLUL II : ELEMENTE DE CRIMINALISTICA SI PSIHOLOGIE JUDICIARA IN CERCETAREA OMORURILOR COMISE DE CRIMINALI IN SERIE. 17
1.Definirea conceptului de criminal in serie 17
1.1.Elemente obiective 17
1.2.Elemente subiective 18
1.3.Definitie 19
2.Tipologia criminalului in serie 19
2.1.Distinctii generale 19
2.2.Diferite categorii de criminali in serie. 20
2.3.Caracteristicile criminalului in serie. 22
2.4.Trasaturile psihologice ale criminalului in serie 24
3.Profilul psihologic al criminalului in serie 25
4.Modul de operare al criminalului in serie. 27
5.Demers preventiv 30
6.Studiu de caz 31
CAPITOLUL III : CERCETAREA LA FATA LOCULUI IN INFRACTIUNILE COMISE DE CRIMINALI IN SERIE(conturarea ipotezelor profiling ) 46
1.Aspecte generale privind cercetarea la fata locului. 46
1.1.Notiunea si importanta cercetarii la fata locului 46
1.2.Principiile tactice si procesuale privind cercetarea la fata locului. 47
1.3.Pregatirea in vederea cercetarii la fata locului 53
2.Cercetarea la fata locului a cadavrului.(anexa 5) 56
2.1.Etapele cercetarii la locul faptei a cadavrului. 56
2.2.Stabilirea datei mortii si a eventualelor modificari in pozitia cadavrului 60
2.3.Metodata descrierii semnalmentelor la identificarea persoanelor si a cadavrelor. 62
3.Particularitatiile cercetarii crimelor in functie de mijloacele si procedeele folosite de criminali in serie. 65
3.1.Crime savarsite cu arme albe si corpuri contondente. 65
3.2.Crime savarsite prin asfixie. 67
3.3.Crime savarsite prin impuscare. 70
3.4.Moartea violenta determinata de alti factori. 72
4.Expertiza criminalistica 74
4.1.Urme dactiloscopice. 74
4.2.Urme biologice. 77
4.3.Urmele existente pe cadavru ( raport urma-instrument) 78
CONCLUZII 80
Bibliografie 81
Anexe 84
Anexa 1 85
Anexa 2 86
Anexa 3 87
Anexa 4 88
Anexa 5 89
Anexa 6 90

Extras din licență

Introducere
Motivul care a stat la baza alegerii acestei teme de licenta se regaseste in importanta cercetarii criminalistice la fata locului in cazul infractiunilor savarsite de criminali in serie, si bineinteles conturarea unui profil psihologic al acestui tip de criminal.
Importanta rezulta din faptul ca stiinta Criminalisticii pune la indemana organelor judiciare metodele si mijloacele tehnico - stiintifice necesare descoperirii, fixarii, ridicarii si examinarii urmelor omuciderii, a identificarii autorului si eventual a victimei. Totodata, prin regulile tactice de efectuare a actelor de urmarire penala, precum si prin metodologia cercetarii omorului, este posibila strangerea probelor necesare stabilirii adevarului si condamnarea faptuitorului.
Investigarea criminalistica a omorului se deosebeste de cercetarea altor categorii de infractiuni, prin problematica sa specifica, concentrata in cateva directii principale, respectiv: stabilirea cauzei si naturii mortii, a circumstantelor de timp si de mod in care a fost savarsita fapta, descoperirea mijloacelor sau instrumentelor folosite la suprimarea vietii victimei, identificarea autorului, a eventualilor participanti la comiterea omorului, precizarea scopului sau si a mobilului infractiunii
Lucrarea este structurata pe trei capitole:
Primul capitol va prezenta notiunile juridice si clarificarile conceptuale ale infractiunii de omor.In cadrul acestui capitol am scris despre protejarea dreptului fundamental al omului prin norme penale,si anume dreptul la viata.In continuare acestui capitol am realizat reglementarea juridica a infractiunii de omor,iar la finalul acestui capitol am analizat cateva date despre crima si criminalitate.
Al doilea capitol este dedicat criminalui in serie. In acest capitol voi realiza analiza complexa a crimei in serie,potrivit careia, crima in serie reprezinta uciderea de victime disparate in timp,de la zile la saptamani sau luni,intre ele. Aceste pauze de timp intre omoruri sunt denumite si ca perioade de ,,calmare". Tot in cadrul acestui capitol am incercat realizarea unei tipologi a criminalui, a modului sau de operare,facand si o analiza aprofundata a profilului psihologic al acestuia.
Capitolul trei,de astfel si ultimul, este alocat cercetarii la fata locului,in care voi analiza aspectele generale privind cercetarea la fata locului,cercetarea la fata locului a cadavrului, particularitatiile cercetarii crimelor in functie de mijloacele si procedeele folosite de criminali in serie si expertiza criminalistica.
Cercetarea omorului este una din cele mai importante atributii care intra in sarcina criminalistilor dintr-o serie de motive bine intemeiate. In primul rand, aceasta infractiune este cea mai grava cu putinta deoarece prin ea se ajunge la rapirea bunului cel mai de pret al omului, respectiv viata. Ceea ce este si mai grav este ca prin aceasta ,,rapire" se petrece un act ireversibil, victima nu mai poate fi readusa la viata.
CAPITOLUL I : NOTIUNI JURIDICE. CLARIFICARI CONCEPTUALE SI DEFINITII PENALE ALE INFRACTIUNII DE OMOR.
1. Protejarea dreptului la viata prin norme penale.Drept fundamental al omului.
In cadrul oricarei stiinte factorul uman are o importanta deosebita. Studiind fenomenele ce au loc in societate noi nu putem sa ne abatem de la problema personalitatii umane, deoarece omul este baza tuturor evenimentelor ce se petrec in orice societate.
Personalitatea este studiata si abordata de un sir de discipline, cum ar fi: sociologia, psihologia, pedagogia, psihiatria, filozofia s.a. Fiecare din ele, avand obiectul propriu de cercetare, examineaza problema omului sub aspectul sau.
In cadrul stiintelor penale aspectul dat se manifesta prin studierea personalitatii umane prin prisma comportamentului ei deviant. Dar cercetarea juridica a personalitatii infractorului, care o identifica cu infractiunea si se orienteaza spre cele patru componente ale ei - obiectul infractiunii, cauzele obiective si subiective si subiectul ei - nu ne ofera material suficient pentru intelegerea deplina, atat a personalitatii infractionale, cat si a persoanei concrete, actiunile careia au provocat pricina penala. Este nevoie de o tratare dinamica, ce tine cont de geneza si afirmarea personalitatii. Iar o tratare atat de ampla este cuprinsa de obiectul de studiu al criminologiei si al criminalisticii.
Dreptul la viata reprezinta un drept fundamental al omului,care,prin importanta sa depaseste sfera interesului personal,avand relevanta pentru intreaga societate. De aceea,acest drept fundamental capata o dimensiune sociala, garantarea sa fiind necesara prin tratatele si conventiile internationale,dar si prin normele dreptului intern.
Protejarea dreptului la viata prin norme interne si internationale constituie un imperativ,si in acelasi timp o necesitate,deoarece reprezinta atributul fundamnetal al persoanei,a carui ocrotire este strans legata si determina ocrotirea celorlalte atribute ale persoanei: integritatea corporala,sanatatea,libertatea etc. Dupa cum s-a aratat viata umana ca valoare sociala aparata prin normele de drept se infatiseaza nu numai ca un drept absolut al individului la viata,opozabil erga omnes,dar si ca o valoare sociala pe care dreptul obiectiv o ocroteste in interesul intregii societati.
Ocrotirea dreptului la viata isi gaseste consacrarea prin normele internationale in 
primul rand dar si prin normele interne,ale dreptului penal,avand in vedere importanta pe care viata unei persoane o prezinta nu numai pentru ea,dar si pentru intreaga societate. Astfel, in articolul 3 al Declaratiei Universale a Drepturilor Omului se prevede ca ,, orice fiinta are dreptul la viata,la libertate si la securitatea sa". In articolul 6 din Pactul International privitor la drepturile civile si Politice se precizeaza ca ,, Dreptul la viata este inerent persoanei umane.Acest drept trebuie ocrotit prin lege.Nimeni nu poate fi privat de viata sa in mod arbitrar".
Conventia Europeana a Drepturilor Omului garanteaza dreptul la viata al oricarei
persoane,dar reglementeaza,in acelasi timp, si cazurile in care se poate aduce atingere acestuia. In articolul 1 se precizeaza ca : ,, dreptul la viata al oricarei persoane este protejat prin lege.Moartea nu poate fi cauzata cuiva in mod intentionat,decat in executarea unei sentinte capitale pronuntate de un tribunal in cazul in care infractiunea este sanctionata cu aceasta pedeapsa prin lege." Dispozitiile articolului 2 vin in completare aratand ca ,,moartea nu este considerata ca fiind cauzata prin incalcarea acestui articol in cazurile in care aceasta ar rezulta dintr-o recurgere absolut necesara la forta : pentru a asigura apararea oricarei persoane impotriva violentei ilegale; pentru a efectua o arestare legala sau pentru a impiedica evadarea unei persoane legal detinute si pentru a reprima,conform legii, tulburari violente sau o insurectie."
De asemenea, Conventia Europeana a Drepturilor Omului impune statelor obligatia de a lua toate masurile necesare pentru a asigura o protectie efectiva a dreptului la viata. S-a considerat ca aceasta obligatie excede obligatiei primare a statelor de adopta o legislatie penala efectiva care sa descurajeze comiterea de fapte ce pun in pericol viata unei persoane,legislatie dublata de mecanismul care sa asigure aplicarea sa,in scopul prevenirii,reprimarii si sanctionarii incalcarii prevederilor sale.Aceasta obligatie include,in anumite circumstante,bine definite,o obligatie pozitiva a autoritatilor de a lua preventiv masuri practice pentru a proteja individul a carui viata este amenintata de actele criminale ale altui individ.

Fisiere în arhivă (1):

 Elemente de tactica criminalistica si psihologie judiciara aplicata in cadrul investigarii infractiunilor comise de criminali in serie.docx

Imagini din acest licență

Bibliografie

I. Tratate, Cursuri, Monografi 
1. Stancu,E. Tratat de criminalistica, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2004.
2. Minovici M., Tratat complet de medicina legala, Bucuresti, 1928-1930.
3. Mateut Gh, Tratat de procedura penala.Partea generala, Ed. C.H.beck,Bucuresti,2012.
4. Volonciu N., Tratat de procedura penala, Ed. Paideia, Bucuresti, 1993.
5. Constantin I.R. ,Urmele mainilor, in Tratat practic de criminalistica, vol I, Ministerul de Interne, Bucuresti,1976
6. Ionete D., Urmele piciorelor, in Tratat practic de criminalistica, vol I, Ministerul de Interne, Bucuresti, 1976.
7. Firu P. Riscutia C., in lucrarea colectiva, ,,Tratat practic de criminalistica", vol. II., Bucuresti, 1978.
8. Aionitoaie C., Stancu E., Deontologia organelor de urmarire penala, in Tratat de criminalistica, Ed.Carpati, Craiova, 1992.
9. Stancu E., Metodologia investigarii infractiunilor de omucidere, Tratat de criminalistica, Ed. Universul juridic, Bucursti, 2001
10. Vasiliu T.,.Pavel D., Antoniu G., Lucinescud., Papadopol V.,Ramureanu V., Codul penal comentat si adnotat, Bucuresti.
11. Udroiu M., Drept penal.Partea speciala, editia 3, Ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2016.
12. Stoica O., Drept penal,Partea speciala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1976.
13. Cioclei V., Drept penal.Partea speciala, Ed. Universul Juridic, Bucuresti,2007 
14. Carjan L., Compediu de criminalistica, Ed. Fundatia Romania de Maine, Bucuresti, 2004.
15. Bulai C., Curs de drept penal.Partea speciala, editia aII-a, T.U.B. 1976. 
16. Scripcaru G. Terbancea M., Medicina legala, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1970.
17. Belis V. Panaitescu V. Eugen G., Medicina legala, Ed. Teora, Bucuresti, 1992
18. Kernbach M., Medicina judiciara, Ed.Medicala, Bucuresti, 1958
19. Moraru I., Medicina legala, Ed.Medicala, Bucuresti
20. Dobrinescu I., Infractiuni contra vietii persoanei , Ed. Academiei Romane, Bucuresti, 1987.
21. Radulescu S.M., Baciu D., Sociologia crimei si criminalitatii,Bucuresti, 1996.
22. Cioclei V., Manual de criminologie, Ed 4, C.H.Beck, Bucuresti, 2007.
23. Negrier-Dormont L., Nossintchouk R., Tueurs en serie, Ed. Dominos Flammarion, Paris,2001.
24. Montet L., Tueurs en serie, Ed. Dominos Flammarion, Paris,2001.
25. Butoi T., Tiru G., L Padusi V.,Investigarea criminalistica a infractiunilor cu violenta, Ed.Asociatia criminalistilor din Romania..
26. Gebert V., Practical Homicide Investigation, Editura Taylor & Francis, New York, 1980. 
27. Turai C., Elemente de criminalistica si tehnica criminala, Bucuresti, 1974.
28. Poenaru I., Prezent si perspectiva in stiinta criminalistica, Editura M.I., Bucuresti 1979.
29. Stancu E., Criminalistica, vol. II, Editura Actami, Bucuresti, 1995.
30. Bogdan T., Santea I., Cornianu R., Comportamentul uman in procesul judiciar, Editura M.I., 1983.
31. Tardin T., Cei mai odiosi 100 criminali romani, Ed.Tritonic, Bucuresti,2008.
32. Tandin T., Cazul Ramaru-Carte document, Ed.Phobes,Bucuresti,2002.
33. Stancu Em. , Investigarea stiintifica a infractiunilor ,Ed. Proarcadia, Bucuresti, 1993.
34. Vasile V., Investigarea si cercetarea infractiunilor indreptate impotriva vietii, integritatii corporale si sanatatii persoanei, Bucuresti, 2013.
35. Suciu C., Criminalistica, Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1972.
36. Berchesan V. ,Mijloacele Auxiliare de Proba si Procedeele de probatiune, in Cercetarea Penala, Editura si Tipografia ,,ICAR" , Bucuresti, 2002
37. V.Berchesan, Cercetarea penala (Criminalistica - Teorie si Practica) - Indrumar complet de cercetare penala, Ed. Icar, Bucuresti, Editia a doua revazuta si adaugita.
38. Manea V., Curs de tehnica criminalistica, Vol. I, Ed.Academia de politie ,,Alexandru Ioan Cuza", Bucuresti, 1993.
39. Aionitoaie C., Stancu E., Deontologia organelor de urmarire penala, in Tratat de criminalistica, Ed. Carpati, Craiova, 1992.
40. Berchesan V., Investigarea criminalistica a omorului, Ed.Paralela 45, Pitesti, 1998.
41. Suciu C.,Cercetarea propriu-zisa a locului faptei,in Criminalistica , Ed.Didactica si Pedagogica , Bucuresti, 1972.
42. Labo G., Cercetarea criminalistica, Ed. Pro Universitaria, Bucuresti 2013.
43. Marian R, Metodologie criminalistica, Ed. Universului Juridic, Bucuresti, 2013.
44. Wilhelm J.G., Introducere in practica criminalistica, manual destinat politiei criminale, Stuttgart, Germania, 1946.
45. Ionescu F., Criminalistica, Ed. Universitara, Bucuresti, 2008
46. Scripcaru G. Terbancea M., Patologie medico-legala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1978.
47. Macelaru V.,Urmele create prin folosirea armelor de foc,in Tratat practic de criminalistica, vol.1,Ministerul de Interne,Bucuresti,1976
...