Elemente Shintoiste și Budiste în Tradiția și Literatura Japoneză

Cuprins licență

1. Argument introductiv 1
2. Elemente Shintoiste în tradiţia japoneză 3
2.1. Shintoismul în tradiţia japoneză 4
2.2. Semnificaţia noţiunii de matsuri 8
2.3. Purificarea ritualică 9
2.4. Cultul morţilor din perspectivă shintoistă 10
2.5. Particularităţi ale templului shintoist 11
2.6. Festivaluri Shintoiste 12
2.6.1. Sărbători de iarnă - Anul Nou Japonez – influenţe shintoiste şi budiste 12
2.6.2. Gion Matsuri 14
2.6.3. Tanabata 15
2.6.4. Hina Matsuri 16
2.6.5. Tango no sekku 16
2.6.6. Hanami 17
2.6.7. Shici-go-san 17
3. Elemente Budiste în tradiţia Japoneză 18
3.1. Propagarea Budismului în Japonia 18
3.2. Marile şcoli budiste în Japonia 21
3.3. Ceremonia ceaiului 23
3.4. Festivaluri Budiste 27
3.4.1. Obon sau Cultul Morţilor 27
4. Influenţe Shintoiste şi Budiste în Literatura Japoneză 28
4. 1. Influenţe Shintoiste şi Budiste în Teatrul Japonez 28
4.1.1. Teatrul Nō 28
Originile şi evoluţia teatrului Nō 28
Scena Nō 32
Actorii 32
Muzicienii 32
Costumele 33
Dansul 33
Evantaiul 34
Masca 34
4.1.2. Teatrul Kabuki 35
Originile şi evoluţia teatrului Kabuki 35
4.1.3. Aspecte comparative între teatrul Nō şi teatrul Kabuki 36
4.1.4. Piesele repertoriului Nō, Kabuki, Bunraku, Joruri 38
4.2. Elemente Shintoiste şi Budiste în proza japoneză 44
4.2.1. Influenţe Shintō şi Budiste în Templul de aur, de Yukio Mishima 44
4.2.2. Influenţe Shintō şi Budiste în Puşca de vânătoare de Yasushi Inoue 49
4.2.3. Influenţe Shintō şi Budiste în literatura lui Haruki Murakami 51
4.2.4. Influenţe Shintō şi Budiste la Ryū Murakami 61
5. Concluzii 64
Bibliografie

Extras din licență

1. Argument introductiv
Spiritul japonez, aşa cum îl intuim astăzi este rezultatul a mii de ani de sedimentare a credinţelor, tradiţiilor şi gândirii Shintoiste şi Budiste (cu diferitele sale ramuri) şi a trecerii acestora prin filtrul mentalităţii japoneze. Am ales să dezvolt acest subiect din perspectiva unei scurte incursiuni în tradiţia, cultura şi literatura japoneză prin prisma religiilor şi legendelor care de-a lungul timpului s-au impus, au marcat şi au construit mentalitatea japoneză aşa cum este ea în zilele noastre. 
Consider că este foarte important să descriu în linii mari conceptele marcante ale Shintoismului şi Budismului, să specific modul şi perioada în care acestea au pătruns în cultura japoneză, iar apoi să insist pe reminiscenţele specifice fiecăruia în tradiţia japoneză de-a lungul timpului, pentru a revela mai clar influenţele actuale ale Shintoismului şi Budismului în tradiţia, cultura şi literatura japoneză actuală. Mi-am propus o analiză succintă a festivalurilor Shintō şi Budiste, prezentare în care voi preciza care sunt diferenţele majore survenite în desfăşurarea acestora de-a lungul timpului, pentru a putea face o decantare ideologică în scopul de a arăta în ce măsură tradiţiile şi festivalurile japoneze de astăzi reflectă şi păstrează ideologia vremurilor de mult apuse. 
De asemenea îmi propun ca în partea a doua a lucrării să analizez tradiţia ceremoniei ceaiului, nu doar din punct de vedere istoric, ci mai ales din punct de vedere al reminiscenţelor în mentalitatea japoneză actuală. Voi avea în vedere în special Ceremonia ceaiului de Okakura Kazuko. Mă voi referi de asemenea la Filosofia Zen şi la modul cum este ea redată în literatură.
Voi evidenţia de asemenea ideile despre frumuseţe, şi percepţia ei, despre modul în care cunoaşterea are capacitatea de a schimba lumea, referindu-mă la Templul de Aur al lui Yukio Mishima, pentru a releva estetica japoneză aşa cum reiese ea din această operă şi mai ales pentru a evidenţia elementele budiste care au generat particularităţile acestui mod de percepţie estetică.
Imi doresc să pun în antiteză spiritualitatea japoneză tradiţională şi schimbarea adusă de război şi apoi industrializare, consumerism, pentru că mă întreb în ce măsură Japonia de astăzi mai corespunde cu ideea pe care majoritatea dintre noi o avem despre Ţara Soarelui Răsare în varianta sa idealizată. Dar principalul lucru pe care doresc să îl evidenţiez este ideea că, dincolo de toate aceste vicisitudini şi schimbări majore, undeva adânc înrădăcinat în mentalitatea japoneză (sau mai bine-zis în subconştientul cultural colectiv japonez – în termeni Jung-ieni) încă mai supravieţuiesc, deşi la limita subzistenţei, urme ale culturii japoneze de altă dată.
De asemenea, pentru partea de analiză a reminiscenţelor Budiste în literatura japoneză modernă şi contemporană o să mă refer la modul în care se reflectă percepţia nimicniciei şi deşertăciunii vieţii cotidiene măcinate de suferinţe nedemne de un suflet care a respirat aerul spiritualităţii budiste insuflat de mediul unei Japonii puternic marcate pe de altă parte de rănile lăsate de război, industrializare, instaurarea unei mentalităţi a societăţii de consum şi asimilarea tendinţelor depravatoare ale consumului de droguri, alcool, liberalizare sexuală etc. Aici mă voi referi în special la romanele lui Ryū Murakami ( Albastru nemărginit, aproape transparent) şi Haruki Murakami (La Sud de Graniţă, la Vest de Soare, Pădurea norvegiană) pentru că mi se pare că au produs opere emblematice din perspectiva supravieţuirii unui spirit autentic japonez liber. Operele lor evidenţiază de asemenea pericolul alienării sale într-o lume în curs de cangrenare care se presupune că ar trebui să fie mediul său natural de viaţă dar care nu mai corespunde aşteptărilor. Ce se va întîmpla cu protagoniştii romanelor menţionate- Care sunt limitele la care poate fi împinsă alienarea lor şi care este graniţa dintre alienare şi nebunie- Să fie vechea Ţară a Soarelui Răsare un spaţiu devenit propice „involuţiei” existenţiale- În ce măsură elementele japoneze tradiţionale Shintō şi Budiste sunt un sprijin existenţial, o cale a salvării şi în ce măsură pot ele deveni un drum sigur spre un spaţiu al alienării?

Fisiere în arhivă (1):

 Elemente Shintoiste si Budiste in Traditia si Literatura Japoneza.doc

Imagini din acest licență